Realizările şi eşecurile economice ale Guvernului
În cei doi ani în care s-au aflat la conducerea ţării, guvernele Ponta au reîntregit salariile tăiate de Traian Băsescu în perioada crizei, dar a introdus o serie de taxe şi impozite care au făcut viaţa românilor mai scumpă. Printre acestea, se numără acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litru de carburant, prezentată iniţial drept o metodă de a strânge bani pentru autostrăzi şi dezvoltarea de infrastructură. Veniturile obţinute în acest fel vor ajunge tot la bugetul de stat, de unde vor fi redirecţionate pentru plata unor cheltuieli precum pensiile şi salariile din sectorul bugetar.
Reîntregirea salariilor din sectorul bugetar, micşorate cu 25% în 2010, este una dintre măsurile asumate de guvernarea Ponta, încă de la preluarea puterii. În acest sens, veniturile angajaţilor din sectorul bugetar au fost majorate cu 8%, în iunie 2012, în timp ce anul trecut au fost mărite cu alte 7,4 procente.
Aceste creşteri salariale au fost cele care au asigurat, în mare măsură, avansul de 11,5% al salariului mediu net de la nivel naţional. Acesta a crescut de la 1.530 de lei în mai 2012 la 1.706 lei în martie anul acesta.
În administraţia publică salariile medii nete au crescut cu 23,7% în perioada analizată, în timp ce lefurile din sănătate cu crescut cu 19%, iar cele din învăţământ cu 13,2%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În alte domenii, precum cel al construcţiilor, salariul mediu net a scăzut, spre exemplu, cu 0,1% în aceeaşi perioadă.
Pensiile au fost majorate cu 4%, iar anul acesta, punctul de pensie a fost indexat cu 3,75%, valoarea sa ajungând la 790,7 lei. Bugetul pensiilor continuă să fie însă pe deficit. Mai exact, cheltuielile cu asistenţa socială sunt mai mari decât contribuţiile de asigurări. În 2012 diferenţa dintre cele două a fost de 12,5 miliarde de lei (circa 2,8 miliarde de euro), iar anul trecut a fost de 11,7 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro).
Tot în perioada guvernării Ponta s-au plătit arierate, respectiv datorii a căror scadenţă a fost depăşită cu cel puţin 90 de zile, în valoare de 2,6 miliarde de lei (0,5 miliarde de euro) pentru medicamente, precum şi arierate de circa un miliard de lei (0,2 miliarde de euro) la nivelul autorităţilor locale, se arată în raportul privind bugetul pe anul în curs.
Chiar şi aşa, autorităţile locale au continuat să acumuleze datorii. La finele lunii martie, arieratele primăriilor şi consiliilor judeţene din ţară se ridicau la 249 de milioane de lei, echivalentul a circa 55,9 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MPF).
Un capitol la care s-au înregistrat progrese a fost cel al fondurilor europene. La finele lunii aprilie, rata de absorbţie a fondurilor europene era de 34,27%, faţă de 8,5% în mai 2012, la preluarea mandatului.
Impozite şi taxe noi
Guvernele Ponta au introdus o serie de noi taxe şi impozite. Printre cele care au scumpit cel mai mult viaţa românilor în 2013 se numără acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litru de carburant. Măsura a fost prezentată iniţial drept o metodă de a strânge bani pentru autostrăzi şi dezvoltarea de infrastructură. Cu toate acestea, veniturile în plus din accize vor ajunge tot la bugetul de stat de unde vor fi redirecţionate pentru plata unor cheltuieli precum pensiile şi salariile din sectorul bugetar.
Totodată, începând din acest an s-a schimbat şi modul de calcul al accizelor. Măsurile ar urma să aducă la buget venituri suplimentare de 4 miliarde de lei (0,9 miliarde de euro), potrivit Legii bugetului. Amânarea introducerii accizei suplimentare cu trei luni înseamnă însă o pierdere de 650 de milioane de lei (140 de milioane de euro) pentru buget. Totodată, returnarea a 4 eurocenţi pentru transportatori, măsură care a intrat în vigoare în aprilie, înseamnă un impact suplimentar de 80 de milioane de euro, potrivit ministrului Finanţelor Publice Ioana Petrescu.
O altă taxă ce ar putea duce la scumpirea vieţii românilor este aşa-numita „taxă pe stâlp”, un impozit de 1,5% pe construcţiile speciale. Din primele calcule ale Guvernului, cele care figurează în raportul privind bugetul pe anul în curs, statul ar urma să încaseze din „taxa pe stâlp” în jur de 488 de milioane de lei, echivalentul a circa 110 milioane de euro.
Cu toate acestea, un „task-force de fiscalitate”, structură care a analizat în ultimele luni detaliile privind aplicarea măsurii şi din care fac parte atât membri ai executivului, cât şi reprezentanţi ai mediului privat, a ajuns la concluzia că, în forma actuală, statul ar încasa doar de la cele mai afectate 25 de companii în jur de 1,1 miliarde de lei, echivalentul a peste 247 de milioane de euro.
În prezent, Guvernul nu a stabilit normele metodologice după care ar urma să fie calculată această taxă. Companiile trebuie să plătească impozitul pe construcţiile speciale până la finele acestei luni.
Lista măsurilor promise şi rămase pe hârtie:
Guvernul Ponta a promis o serie de măsuri care nu s-au materializat până acum, printre care se află:
– Reducerea TVA la 19%;
– Reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale ar urma să intre în vigoare anul acesta dacă se găsesc bani care să compenseze reducerea veniturilor la buget;
– Introducerea impozitului diferenţiat pe salariu: cote de 8%, 12% şi 16% stabilite pe grile de venit;
– Reducerea la jumătate a numărului de taxe parafiscale;
– Reducerea TVA la producătorii de produse agricole de la 24% la 9%.
În ce stadiu sunt autostrăzile promise
Contractul pentru autostrada Comarnic-Braşov, prima autostradă care ar urma să fie construită în concesiune şi pentru care şoferii vor plăti taxă de utilizare, nu a fost semnat încă, deşi premierul Victor Ponta a avansat la un moment dat termenul 20 aprilie.
În decembrie anul trecut CNADNR a stabilit câştigător al contractului de concesiune asocierea Vinci-Strabag-Aktor. Lucrările, estimate să înceapă în luna martie, au fost amânate pentru aprilie, ulterior pentru iunie, ca mai recent premierul să afirme că execuţia ar urma să înceapă „în acest an”. Autostrada, estimată la un cost de 1,8 miliarde de euro, nu are însă finanţarea asigurată, după cum menţionează FMI în Raportul de ţară pentru România.
„Autorităţile insistă în continuare cu un proiect de autostradă la scară largă (Comarnic-Braşov) în ciuda faptului că riscul reputaţional poate împiedica materializarea finanţării”, se arată în Raportul de ţară realizat de FMI.
Raportul FMI mai relevă că autorităţile române intenţionează să semneze un contract comercial cu câştigătorul licitaţiei – asocierea Vinci-Aktor- Strabag – înainte ca resursele financiare să fie identificate.
În plus, deşi ministrul Dan Şova a declarat că statul a reuşit să obţină angajamentul „ferm şi sigur” din partea BEI, BERD şi BM pentru susţinerea proiectului, răspunsurile primite de gândul de la cele trei instituţii financiare internaţionale sunt departe de a confirma acest lucru, concluzia fiind că proiectul este încă în stadiul de analiză.
Autostrada Comarnic-Braşov ar urma să fie gata în 2017, iar taxa de utilizare avută în vedere va fi de 5,7 lei plus TVA, după cum a anunţat Ponta în ianuarie anul acesta.
Autostrada Sibiu-Râmnicu Vâlcea, care face parte din Autostrada Sibiu-Piteşti (121 km), are nevoie de un nou studiu de fezabilitate. Procedura de lansare a licitatiei pentru realizarea studiului de fezabilitate este in curs de lansare. Într-un memorandum aprobat de Guvern care stabileste strategia de absorbtie a fondurilor europene pe autostrazi, apar, într-un tabel cu autostrăzile pe care CNADNR ar urma să le lanseze în ianuarie-februarie 2015, doar segmentele de capăt şi anume Sibiu – Boiţa (18 km) şi Pitesti – Curtea de Argeş, cu ramura spre Râmnicu Vâlcea (70 km). Adică lipseşte segmentul dintre Curtea de Arges şi Boiţa, mai exact traseul de pe Valea Oltului, prin munte. Cu toate acestea, atât premierul Ponta cât şi ministrul Şova au precizat că incepând cu 2015 vor demara lucrările la tronsoanele de capăt al autostrăzii, urmând ca până cel târziu în 2020 intreaga autostrada să fie gata.
Din calculele gândul reiese că în ultimii doi ani au fost inauguraţi în jur de 250 de kilometri de autostrăzi. Ministrul Transporturilor Dan Şova vehicula cifra de 230 de kilometri.
România s-a clasat anul trecut pe penultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte veniturile la buget ca procent din PIB. Astfel, în 2013 acestea au fost de 32,7% din PIB, în scădere faţă de 2012, când au însumat 33,7% din PIB. Din datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, reiese că o singură ţară a înregistrat rezultate mai slabe, respectiv Lituania, unde veniturile au reprezentat, în 2013, 32,3% din PIB.
Vecinii din Bulgaria nu doar că au reuşit să ne întreacă din acest punct de vedere, dar au reuşit să înregistreze chiar şi o creştere cu două puncte procentuale. Astfel, în 2013, veniturile la buget au reprezentat 37,2% din PIB, în creştere faţă de 35% din PIB în 2012.
Anul acesta, guvernul estimează că la bugetul general consolidat se vor strânge venituri de 216,8 miliarde de lei (echivalentul a 48,7 miliarde de euro) care reprezintă 32,9% din PIB, în uşoară creştere faţă de anul trecut (32,3% din PIB)
Cu cât a crescut economia României
În 2012, primul an de mandat al cabinetului Ponta, economia a crescut cu 2,2%. Un an mai târziu, România a înregistrat a doua cea mai mare creştere economică de la nivel european, după Lituania. Astfel, produsul intern brut (PIB) a crescut cu 3,5% faţă de anul anterior, principalele motoare care au antrenat această evoluţie fiind anul agricol bun şi ascensiunea exporturilor.
Anul acesta, agricultura va avea o contribuţie mai modestă la creşterea economică a României care va continua să se bazeze pe cererea externă şi pe o revenire treptată a celei interne. Din estimările de până acum, anul acesta, economia va înainta cu circa 2,3% din PIB. Această creştere se va baza în principal pe industrie.
În ciuda faptului că economia a crescut, veniturile statului au fost sub cele din programele pe care au fost fundamentate bugetele din ultimii ani. În 2012, guvernul şi-a fundamentat bugetul bazându-se pe venituri de 95,7 miliarde de lei. În realitatea acestea s-au dovedit a fi de 87,1 miliarde de lei, cu aproape 9% mai puţin.
Un an mai târziu, guvernul a bugetat venituri de 98,1 miliarde de lei. La finele anului, la bugetul de stat se strânseseră 90,5 miliarde de lei, cu 7,7% mai puţin.
Nici în 2014, estimările nu s-au adeverit. În primele trei luni ale acestui an, veniturile bugetului general consolidat au însumat 48,8 miliarde de lei, circa 7,4% din PIB. Acestea sunt cu 3,8% mai mari decât în 2013, însă reprezintă doar 94,6% din estimările trimestriale.