Barna, după ce a cerut demiterea lui Cîțu acum îl elogiază

Vicepremierul Dan Barna a declarat luni că are o relaţie „foarte bună, de respect, colegială” cu premierul Florin Cîţu.

Dan Barna şi-a schimbat radical opinia despre Florin Cîţu în mai puţin de o săptămână. Întrebat la o televiziune ce fel de relaţie are cu Florin Cîţu, Barna a spus: „Foarte bună, colegială. Cele două zile de săptămâna trecută în care am aşezat pe baze mai funcţionale şi mai solide coaliţia au avut exact acest rol, să resetăm funcţionarea şi am o relaţie de respect, colegială, pe care o consider o relaţie în regulă. A fost un moment dificil al coaliţiei, consider că am avut maturitatea să îl depăşim şi suntem pe o logică de construcţie şi de consolidare a încrederii”.

Dan Barna a menţionat că nu a exagerat atunci când a spus că USR PLUS nu poate să meargă mai departe în coaliţie cu Florin Cîţu în funcţia de premier.

„La momentul acela era poziţia asumată şi poziţia corectă. În urma dialogului, am găsit o variantă prin care am decis să mergem mai departe, tocmai pentru că în această perioadă de criză şi de, pot să spun, dramatism pentru România, pentru că mulţi oameni suferă din cauza acestei pandemii, era important să găsim o soluţie şi să regăsim lucrurile care ne leagă şi care ne ţin împreună, decât să le accentuăm pe cele care ne separau”, a spus vicepremierul.

Acesta a afirmat că de o lună a început să ţină un jurnal pe care îl va publica atunci când se va retrage din politică şi în care se vor regăsi toate amănuntele din ziua în care a fost demis fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu.

Barna, despre PNRR: Comisia Europeană a apreciat partea de educaţie, de infrastructură de sănătate, de feroviar, de împăduriri

Vicepremierul Dan Barna a declarat luni că, în privinţa proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Comisia Europeană a apreciat componentele de educaţie, infrastructura de sănătate, feroviară şi împăduriri.

„Comisia Europeană a apreciat unele componente (din proiectul prezentat de România al PNRR – n.r.): partea de educaţie, partea de infrastructură de sănătate, partea de feroviar, partea de împăduriri, adică sunt miliarde importante acolo şi în ceea ce înseamnă partea de împăduriri şi în ce înseamnă partea de construcţia de spitale, reforma în educaţie, toate lucrurile acestea sunt considerate de Comisie ca fiind suficient de mature şi suficient de bine închegate astfel încât să se regăsească în forma finală a programului”, a spus Barna.

El a adăugat că în privinţa PNRR „mai trebuie discutat pe zona de irigaţii, infrastructură pe agricultură”. „Problema cu irigaţiile este că aşa cum ştim noi irigaţiile, canale care străbat câmpiile şi de acolo cu pompe se face irigaţia, în realitate contribuie la deşertificare, pentru că, practic, se extrage apa din sol, o parte e preluată înapoi în sol, o parte se evaporă. Se pierde accelerat apa din sol. România are o prezenţă a apei în sol sub media necesară şi atunci genul acesta de sisteme de irigaţii tradiţionale sunt depăşite complet şi Comisia Europeană a spus foarte clar: ‘nu o să dăm bani pentru sisteme care, în loc să contribuie la un impact pozitiv asupra mediului, afectează şi mai dramatic mediul’. Soluţia pe care o vedem deja în ţările mai dezvoltate sunt acele sisteme de irigaţii prin picurare, sistemele unde apa este dusă prin ţevi, cantitate mult mai mică de apă decât apa de canal, care vara se şi evaporă în cantităţi uriaşe şi atunci, din motivul acesta, Comisia a spus că actuala formulă ‘nu va beneficia de suportul nostru, pentru că este depăşită tehnic, moral’”, a afirmat Barna.

Acesta a precizat că Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a dezvolta sisteme mai moderne de irigaţii şi o posibilitate este folosirea fondurilor structurale.
De 17 ori crește vederea! În România, oftalmologii ascund…