Banca Mondială apreciază că România are nevoie de instituții mai puternice și de disciplină financiară

România a cunoscut, înainte de pandemie, una dintre cele mai rapide creşteri economice din Uniunea Europeană, dar are nevoie de instituţii mai puternice şi de disciplină fiscală pentru a o menţine şi este important să îşi îmbunătăţească urgent rezilienţa în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice, a declarat vicepreşedintele de la Banca Mondială pentru Europa şi Asia Centrală, Anna Bjerde.

Aceasta a efectuat, în perioada 12 – 14 iulie 2021, prima sa vizită oficială în România, ocazie cu care a apreciat nivelul înalt recent de creştere economică al ţării, precum şi răspunsul eficient al acesteia la criza economică şi la cea din domeniul sănătăţii generate de pandemia de COVID-19. Se aşteaptă ca aceste eforturi să faciliteze o creştere economică în 2021 la niveluri similare cu cele de dinainte de pandemie, conform unui comunicat al BM.

„Înainte de pandemie, România a cunoscut una dintre cele mai rapide rate de creştere economică din Uniunea Europeană (UE) şi o reducere semnificativă a sărăciei. Dar ţara are nevoie de instituţii mai puternice şi de disciplină fiscală pentru a menţine o creştere economică de care să beneficieze toţi cetăţenii. Este important ca România să îşi îmbunătăţească urgent rezilienţa în faţa dezastrelor naturale şi a schimbărilor climatice, pentru o redresare echitabilă şi sustenabilă”, a spus oficialul BM.

În timpul vizitei sale, Anna Bjerde a reafirmat angajamentul Băncii Mondiale de a sprijini România pentru o redresare post-pandemică prietenoasă cu mediul, rezilientă şi incluzivă şi a subliniat necesitatea implementării unor reforme structurale ambiţioase şi a consolidării fiscale, asigurând sprijinul celor mai vulnerabili membri ai societăţii, precum şi consolidarea instituţiilor ţării. Anna Bjerde a subliniat, de asemenea, sprijinul continuu al Băncii Mondiale pentru punerea în aplicare a strategiei naţionale pentru integrarea romilor.

Anna Bjerde, întâlnire cu Klaus Iohannis și Florin Cîțu
Vizita a inclus întâlniri la nivel înalt şi discuţii aprofundate cu autorităţi publice, societatea civilă, sectorul privat şi parteneri de dezvoltare. Anna Bjerde s-a întâlnit şi cu preşedintele României, Klaus Iohannis, pentru a discuta despre eforturile continue de redresare ale României, inclusiv despre reformele în sectorul educaţiei în urma provocărilor generate de pandemie. Cu premierul Florin Cîţu şi alţi membri ai Cabinetului acestuia, vicepreşedintele Băncii Mondiale a discutat despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi reforme prioritare pentru a încuraja o redresare durabilă din punct de vedere fiscal, ce protejează mediul înconjurător şi care este favorabilă incluziunii sociale în ţară.

„Fondurile ce urmează să fie accesate prin PNRR, precum și prin intermediul Fondurilor Structurale și de Investiții Europene din perioada de programare 2021-2027, oferă o oportunitate fără precedent pentru România, în dezvoltare și reforme din sectoare cheie”, a declarat Florin Cîțu, prim-ministrul României.

Florin Cîțu: „Vom continua să lucrăm cu Banca Mondială și să finalizăm implementarea cu succes a reformelor”


„Vom continua să lucrăm cu Banca Mondială și să finalizăm implementarea cu succes a reformelor”, a mai anunțat premierul Florin Cîțu în cadrul întâlnirii.

În vizita efectuată în România, Anna Bjerde a fost însoţită de Gallina A. Vincelette, director regional pentru ţările din UE, şi de Anna Akhalkatsi, noul manager de ţară pentru România şi Ungaria, precum şi de Koen Davidse, director executiv al board-ului Băncii Mondiale.

Vizita a marcat semnarea unui nou Memorandum de Înţelegere (MoU) între Banca Mondială şi Guvernul României pentru furnizarea asistenţei tehnice până în anul 2029. În cadrul acestui Memorandum, Banca Mondială va sprijini Guvernul în eforturile sale ce urmăresc convergenţa României la standardele UE, încurajarea prosperităţii în cadrul întregii societăţi, reducerea sărăciei, promovarea incluziunii sociale şi consolidarea capacităţii generale a administraţiei publice, se mai menţionează în comunicat.