Banca Mondială a anunțat marți, 10 ianuarie 2023, că economia României va avea o creștere mai mică în 2023, comparativ cu estimările făcute de analiștii economici vara trecută.
Banca Mondială anticipează că economia României va avea o creștere de 2,6% în 2023
Banca Mondială a estimat marți, 10 ianuarie 2023, în raportul „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects), că economia României ar urma să înregistreze o creştere de 2,6% în 2023. Estimările sunt mai slabe faţă de cele avansate în iunie 2022, când Banca Mondială anticipa că PIB-ul României va creşte cu 3,7% în 2023.
Pentru 2024, Banca Mondială prognozează o expansiune de 4,2% a economiei României, faţă de un avans de 3,9% previzionat în iunie 2022.
În Europa Centrală, unde este situată România, Banca Mondială prognozează o creştere a economiei de 1,1% în 2023 şi un avans economic de 2,7% în 2024, în timp ce economia mondială ar urma să înregistreze o expansiune de 1,7% în 2023.
Fondul Monetar Internațional estimează că economia României ar urma să crească cu 3,1 procente
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că economia României ar urma să crească cu 3,1 procente, în timp ce Comisia Europeană vine cu o estimare mai modestă de doar1,8 procente. În oricare dintre aceste cazuri, țara noastră s-ar situa înaintea Poloniei, stat european a cărei economii este estimată să crească cu doar 0,7 procente. România ar urma să se situeze și în fața Ungariei, țara vecină urmând să se confrunte cu o încetinire economică și inflație accelerată.
Cele mai recente date Eurostat arată că PIB-ul/capital exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) din România a fost la 74% din media Uniunii Europene în 2021, marcând, astfel, o creștere de 21% față de anul 2020.
În prezent, presa internațională crede că România va depăși restul statelor vecine, iar economia națională va fi ajutată de fondurile europene, o monedă stabilă și de investiții străine. Presa internațională mai scrie și că perspectivele României sunt menținute de mai multe aspecte, printre care calitatea de membru a țării noastre la Uniunea Europeană și relațiile bune cu Bruxelles-ul.
Ca o comparație, autoritățile de la Budapesta și de la Varșovia se ceartă cu Bruxelles-ul pe teme precum condițiile privind statutul de drept. Aceste discuții fac ca ajutoarele prevăzute prin Mecanismul de Redresare și Reziliență să nu mai ajungă în Ungaria și Polonia, asta în timp ce România deja a primit peste șase miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi cu dobânzi redusă.