La sfârșitul verii, SRI anunța respingerea unui masiv atac cibernetic la adresa sistemului bancar, iar în următoarea perioadă, România va fi din nou ținta spionajului informatic masiv, spun specialiștii în securitate cibernetică.
Instituţiile publice din România sunt cele mai expuse, din cauza informaţiilor secrete care vor trece prin ţara noastră, după preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Pe lângă calculatoarele vechi, în multe cazuri, softurile piratate, dar şi IT-iştii foarte prost plătiţi şi slab pregătiţi din instituţiile publice sunt o vulnerabilitate.
România va conduce, în prima jumătate a anului 2019, Consiliul Uniunii Europene. Informaţii importante vor trece prin instituţiile din ţara noastră. Nu vor veni prin poştă, nici prin porumbei călători, ci prin reţelele de calculatoare ale instituţiilor publice din România. Specialiştii SRI atrag atenţia că spionii cibernetici sunt pregătiţi să dea atacuri.
”Preluând preşedinţia Consiliului UE, multe informaţii vor trece şi prin România. Creşte şi atractivitatea. Informaţia strategică care trece şi priveşte întreaga Uniune Europeană va trece şi pe la noi. Alţi actori strategici şi-au făcut planurile cum să vină şi să exfiltreze această informaţie”, spune Anton Rog, şeful centrului Cyberint al SRI, citat de Realitatea.
Dragoş Pătraru face mişto de Liviu Dragnea: ‘Pe tata, Dumnezeu să-l ierte, să nu încerci să-l scoţi la vot, că te şi bate. Treaba ta!’
”În genere, un atacator, când are o ţintă se va documenta să vadă ce metodă de apărare are acolo. Care este structura organizaţiei, care este organigrama şi va găsi o metodă pentru a încerca să depăşi acele metode de apărare. 2.49 Au fost viruşi de tip APT care au stat dormind în organizaţie şi trei ani de zile fără să fie găsiţi. Pentru că aceste atacuri au ca obiectiv furtul de informaţii, spionajul”, spune Alex Bălan, cercetător în securitatea cibernetică.
Deşi în România, în domeniul IT sunt cele mai mari salarii, nu se întâmplă asta şi în instituţiile publice. Aici, lefurile sunt chiar de cinci ori mai mici decât nivelul pieţei.
”La un asemenea salariu nu putem să vorbim despre un specialist în securitate cibernetică. Putem să vorbim despre un absolvent de studii din domeniu IT sau al securităţii cu un nivel slab spre mediu de devoltare şi de înţelegere. Dacă ne-am baza numai pe aşa ceva, am avea probleme deosebite”, Anton Rog– şeful centrului Cyberint al SRI.
Printre cele mai mari vulnerabilităţi pe care le au instituţiile publice româneşti se numără calculatoarele învechite şi cu soft-uri neactualizate de ani de zile sau chiar piratate, personalul slab pregătit, dar şi lipsa unei legi a securităţii cibernetice care să întărească paza informaţiilor secrete.