Anul politic 2021
Politic

Anul politic 2021. Cele mai importante momente care au aruncat România într-o criză politică

Anul politic 2021 a fost extem de agitat pe scena politică. Coaliția de guvernare formată PNL, USR și UDMR s-a confruntat cu numeroase dispute, atât de natură politică (schimbarea a doi ministri fără acordul majoritar al coaliției), cât și economică (alcătuirea PNRR și Programul de Investiții Anghel Saligny). Pe lângă aceste aspecte, ambele partide au trecut prin congrese intense, în care s-au confruntat Ludovic Orban cu Florin Cîțu și Dan Barna cu Dacian Cioloș, câstigând conducerile partidelor cei din urmă, la un scor strâns.

În tot acest timp, inflația a crescut, pandemia a evoluat, somajul precum și alte probleme sociale s-au accentuat, conturând imaginea unei Românii aflate mereu în dispute politice. Acest freamăt politic a avut reverberații în tot anul 2021, care a adus în Parlament un nou nivel de disensiuni, soldate cu episoade de proteste și violență.

Tensiunile anului politic 2021 începeau pe 10 februarie, când social-democrații au depus o moţiune simplă la adresa ministrului Sănătăţii de atunci, Vlad Voiculescu, intitulată „Incompetenţa şi lipsa de asumare ucid! Vlad Voiculescu, un pericol pentru sănătatea şi viaţa românilor!”. A urmat criza din Coaliţia guvernamentală generată de demiterea lui Vlad Voiculescu de la conducerea Ministerului Sănătății, pe 14 aprilie 2021.

Anul politic 2021 Scandalul în SUA a lui Florin Cîțu

În luna august, izbucnea scandalul privind reținerea în SUA a lui Florin Cîțu, în urmă cu 20 de ani, când fusese prins băut la volan. Foarte mulți politicieni din opoziție i-au cerut demisia din fruntea Guvernului.

Florin Cîțu a recunoscut cu întârziere faptele, susținând că și-a vândut mașina și s-a împrumutat pentru a plăti amenda primită în Statele Unite.

Cei de la USR PLUS, atunci încă partenerii de coaliție, l-au atacat constant pe Florin Cîțu pe tema scandalul din SUA, dar nu au luat în calcul o ieșire de la guvernare, și nici să-i ceară public demisia.

Mărul discordiei între partide

Criza politică din România lui 2021 s-a adâncit pe 1 septembrie, când o ședință de guvern a fost convocată de Florin Cîțu pentru aprobarea Programului de Investiții Anghel Saligny, pentru dezvoltarea satelor românești, și a continuat cu demiterea ministrului Justiției, Stelian Ion (USR PLUS) de către prim-ministrul Cîțu.

USR PLUS a criticat dur Programul Anghel Saligny și demiterea lui Stelian Ion. Alături de AUR, aceștia au depus o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului Cîțu și miniștrii din partea USR PLUS și-au depus demisiile din Guvernul Cîțu, pe 7 septembrie. Pe 8 septembrie, prim-ministrul Florin Cîțu i-a demis pe secretarii și prefecții numiți de USR PLUS.

Ulterior, Cîțu a depus o plângere la Curtea Constituțională cu privire la moțiunea de cenzură, care urma să fie dezbătută abia după alegerea noului președinte PNL.

Anul politic 2021 Congresele politice

Pe 25 septembrie a avut loc Congresul Partidului Naţional Liberal, la care au participat peste 5.000 de delegaţi din toată ţara. Florin Cîţu a câştigat mandatul de preşedinte al PNL, cu 2.878 de voturi „pentru”, în timp ce Ludovic Orban a obținut 1.898 de voturi.

O altă moțiune de cenzură semnată de 157 de parlamentari era depusă pe 28 septembrie, de PSD, cu titlul „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!”.

Pe 2 octombrie era aleasă noua conducere în cadrul Congresului USR PLUS. Cătălin Drulă, Vlad Voiculescu, Dan Barna, Ionuţ Moşteanu, Anca Dragu, Allen Coliban şi Claudiu Năsui erau aleși ca vicepreşedinţi, în urma scrutinului intern pentru stabilirea componenţei Biroului Naţional, iar Dacian Cioloş devenea noul preşedinte al USR PLUS.

Programul de Investiții Anghel Saligny

Pe 4 octombrie, în calitate de primă Cameră sesizată, Senatul adopta, fără amendamente, OUG 95/2021 pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii Anghel Saligny, cu o valoare de 50 de miliarde de lei. Prin intermediul acestui program, în perioada 2021 – 2028, autorităţile administraţiei publice locale pot încheia contracte de finanţare multianuală pentru a realiza lucrări de alimentare cu apă, canalizare, drumuri de interes local, sisteme de distribuţie a gazelor naturale.

Guvernul Cîțu a fost demis
O zi mai târziu, Guvernul Cîțu era demis. Un număr de 281 de parlamentari au votat moțiunea de cenzură depusă de PSD. Era cel mai mare vot cu care a fost demis un guvern în România. Parlamentarii PNL și UDMR au fost în sală, dar nu au votat.

În 11 octombrie 2021, președintele Klaus Iohannis a convocat consultări cu toate partidele politice reprezentate în Parlament, în urma cărora președintele USR Dacian Cioloș este desemnat de către Iohannis să formeze un nou guvern.

Pe 19 octombrie, cu excepția ministrului Transporturilor propus, Cătălin Drulă, toți miniștrii propuși de USR pentru un guvern minoritar primesc aviz negativ din partea comisiilor de specialitate din Parlament.

În urma ședinței reunite a Senatului și Camerei Deputaților, propunerea de investire a lui Dacian Cioloș și a cabinetului său a picat cu 88 de voturi ”pentru”, 184 ”împotrivă” și 0 abțineri.

A doua încercare de formare a guvernului
Pe 21 octombrie 2021, președintele Klaus Iohannis îl desemnează pe generalul în rezervă Nicolae Ciucă să formeze un nou guvern.

După ce Ciucă și Cîțu au depus la Parlament lista miniștrilor din cabinet și programul de guvernare, Ciolacu a anunțat că PSD nu va vota pentru cabinet, deoarece cele 10 condiții ale social-democraților nu au fost implementate în programul liberalilor, propunând în schimb restabilirea impozitelor pentru diaspora, desființate în trecut de guvernele PSD. Pe 1 noiembrie, Ciucă și-a depus mandatul de premier desemnat.

După două încercări eșuate de formare a unui guvern, în plină criză generată de pandemia de COVID-19, Nicolae Ciucă este iarăşi desemnat să formeze Guvernul.

Pe 8 noiembrie 2021, în urma unei întâlniri la Vila Lac, liderii PNL decid să înceapă negocierile de formare a unui guvern cu PSD (din 70 de delegați, 48 au votat pentru negocieri cu PSD și 22 împotrivă)

În același timp, USR și-a anunțat oficial intrarea în opoziție, Dacian Cioloș criticând această decizie a PNL.

Ludovic Orban, care la Congresul PNL din septembrie a pierdut funcția de președinte al partidului și a atacat constant actuala conducere a liberalilor și pe Klaus Iohannis, primea pe 12 noiembrie un vot de excludere din PNL, partid din care face parte încă din 1992.

Pe 23 noiembrie 2021, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a fost ales șef al Camerei Deputaților. În aceeași zi, Anca Dragu (USR) a fost revocată din poziția de președinte al Senatului, la cererea PNL, care l-a pus pe Florin Cîțu în funcție.

Ulterior, revoltați de alianța cu PSD, parlamentarii care au părăsit grupul parlamentar PNL în sprijinul lui Orban au părăsit și partidul.

Pe 24 noiembrie 2021, începeau audierile în comisiile parlamentare pentru viitorul Guvern Ciucă. În 25 noiembrie, Guvernul Ciucă a trecut de Parlament cu 318 voturi ”pentru” și 126 ”împotrivă”, și în aceeași zi, noii miniștri depunea jurământul la Cotroceni, punând astfel capăt crizei politice din România din 2021.

Scandal în Parlament, înainte de Crăciun

Pe 20 decembrie, parlamentarii AUR, în frunte cu George Simion și senatoarea independentă Diana Șoșoacă, au făcut din nou scandal în Parlament, unde au afișat un banner uriaș pe care scria „Libertate fără certificat”.

Deși în plenul Camerei Deputaților erau dezbatute alte legi, parlamentarii de la alte partide nu erau lăsați să vorbească. Deputatul USR Iulian Bulai s-a plâns că este agresat de Diana Șoșoacă.

Pe 21 decembrie, susținătorii AUR au intrat în curtea Parlamentului și au forțat intrarea în Senat, protestând față de adoptarea certificatului verde.

Ulterior, premierul Nicolae Ciucă anunța că măsura introducerii certificatului verde la locul de muncă nu va fi adoptată de Guvern până la sfârşitul acestui an.