Parchetul din Paris a deschis, marţi, o anchetă privind spionajul jurnaliştilor francezi inclusiv infiltrarea în telefoanele acestora a programului informatic de supraveghere Pegasus în numele statului marocan care îl contestă, dezvăluit duminică de un consorţiu media, a anunţat acesta într-un comunicat, scrie AFP.

Această anchetă a fost deschisă pentru o lungă listă de zece infracţiuni între care “afectarea vieţii private”, “interceptarea de corespondenţă”, “acces fraudulos” la un sistem informatic şi “conspiraţie”. Urmează plângerea făcută de site-ul Mediapart, ai cărui doi jurnalişti au fost spionaţi, la care se adaugă o plângere similară a publicaţiei Le Canard enchaîné.

Ancheta vizează şi alte atacuri asupra unui sistem informatic, precum introducerea, extragerea şi transmiterea frauduloasă de date, care ar putea fi imputate utilizatorilor Pegasus.

De asemenea, se referă la “furnizarea şi deţinerea de echipamente” care permite încălcarea unui sistem de date şi “oferta şi vânzarea neautorizată a unui dispozitiv de captare a datelor”, care de această dată vizează potenţial marketingul software-ului şi pe intermediarii implicaţi.

Mai multe publicaţii, între care Le Monde, The Guardian şi The Washington Post, au dezvăluit duminică faptul că fondatorul Mediapart Ewdy Plenel şi jurnalistul Lénaïg Bredoux au fost spionaţi de serviciile secrete marocane.

Publicaţia Le Canard Enchaîné ar fi fost vizată prin fosta sa colaboratoare Dominique Simmonnot, care a anunţat că ea va sesiza personal justiţia.

Anchetele au fost încredinţate Oficiului central pentru combaterea criminalităţii legată de tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (OCLCTIC), a precizat Parchetul.

Potrivit anchetei publicate duminică de un consorţiu 17 mass-media internaţionale, Pegasus, dezvoltat de firma israeliană NSO Group, ar fi permis spionarea telefoanelor a cel puţin 180 de jurnalişti, 600 de bărbaţi şi femei politician, 85 de militanţi pentru drepturile omului şi 65 de şefi de companii din diferite ţări.

Programul informatic Pegasus, introdus într-un smartphone, permite recuperarea de mesaje, fotografii, contacte şi chiar ascultarea apelurilor proprietarului.

Aceste dezvăluiri au stârnit indignareîn lumea întreagă în rândul organizaţiilor de apărarea a drepturilor omului, a mass-media şi a liderilor politici.

NSO, acuzată în mod obişnuit că face jocurile regimurilor autoritare, a asigurat mereu că software-ul său este folosit doar pentru a obţine informaţii despre reţelele criminale sau teroriste.

Pe lista obţinută de Le Monde, The Guardian şi The Washington Post de la reţeaua cu sediul în Franţa Forbidden Stories şi de la Amnesty International figurează numărul de telefon al jurnalistului mexican Cecilio Pineda Birto, împuşcat la câteva săptămâni după apariţia acestui document, precum şi al corespondenţilor străini de la mai multe publicaţii, între care Wall Street Journal, CNN, France 24, El Pais. Ea conţine 50.000 de numere de telefon selectate de clienţii NSO din 2016 pentru potenţială monitorizare.