În săptămânile care au urmat invaziei ruseşti în Ucraina, marile economii occidentale au început să se clatine, însă Europa de Est continua să înregistreze un boom graţie unor majorări salariale de două cifre şi subvenţiilor generoase oferite de stat.
Acum situaţia s-a schimbat. Încetinirea vânzărilor cu amănuntul şi prăbuşirea încrederii în economie arată că criza costului vieţii a ajuns şi în Europa de Est, unde oamenii se confruntă cu o realitate dureroasă, în condiţiile în care o inflaţie care se încăpăţânează să rămână în zona de două cifre le erodează veniturile, în timp ce preţurile la alimente au crescut cu 15%-22%, iar costurile cu energia au explodat, conform unei analize Reuters, citată de Agerpres.
Pe măsură ce consumul gospodăriilor începe să fie afectat, analiştii şi-au revizuit estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut şi planează spectrul unei recesiuni la nivelul întregii Europe.
Familiile din Europa de Est au început să strângă cureaua. Polonezii pleacă în vacanţe mai scurte, cehii fac economii cu notele de plată la restaurante şi unii îşi caută un al doilea loc de muncă, iar în Ungaria, unde inflaţia preţurilor alimentare a fost de 22,1% în ritm anual în luna iunie, oamenii îşi reduc achiziţiile de alimente şi produse de folosinţă îndelungată, în condiţiile în care deprecierea forintului a majorat preţurile cu importurile.
”Mai punem un pulover pe noi și așa ne uităm la televizor”
„Am fost la brutărie într-o zi şi o pâine costa 550 de forinţi. Ziua următoare era 650 de forinţi. Pentru numele lui Dumnezeu!”, exclamă Lajos, un bărbat în vârstă de 73 de ani din oraşul Esztergom, nordul Ungariei.
Potrivit lui Lajos, creşterea preţurilor la alimente i-a consumat o parte din pensie şi de aceea nu va mai putea să îşi plătească facturile la utilităţi mărite, după ce luna trecută a expirat o schemă guvernamentală de plafonare a preţurilor.
Pensionarul a început deja să îşi facă propriile planuri. „Pot să mă încălzesc cu gaze, dar şi cu lemne deoarece am o sobă de teracotă. Aşa că împreună cu soţia ne vom muta într-o singură cameră, pe care o vom încălzi cu soba, mai punem un pulover pe noi şi aşa ne uităm la televizor”, spune Lajos.
În Ungaria, vânzările cu amănuntul au încetinit până la o creştere anuală de 4,5% în luna iunie, de la un avans de 10,9% în mai.
Situaţia este similară în Polonia, unde vânzările cu amănuntul au crescut cu 3,2% în ritm anual în luna iunie, de la 8,2% în luna mai, în timp ce în Cehia vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6% în ritm anual în luna iunie.
În România, inflația a depășit 15% în iunie, depășind astfel prognoza băncii naționale și va continua să crească pe tot parcursul anului.
Pe de altă parte, BNR a majorat vineri rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75%. Aceasta va intra în vigoare începând cu 8 august, în contextul în care instituția vorbește despre ”incretitudini și riscuri majore”.
Prețurile se vor menține ridicate și în 2023
„Gospodăriile au reacţionat la creştere costului vieţii în mod semnificativ, iar consumul de lucruri începe să arate acest fapt”, spune Peter Virovacz, analist la ING în Budapesta.
Încetinirea cererii interne, creşterea dobânzilor, reducerea cheltuielilor guvernamentale şi decizia companiilor de a majora costurile, ar urma să reducă creşterea economică în Europa Centrală în a doua jumătate a lui 2022, urmând ca în 2023 să încetinească semnificativ.
Analiştii de la Citigroup prognozează că economia Ungariei ar urma să înregistreze un avans de aproape 5% în acest an, dar adaugă că există riscuri semnificative la adresa prognozei pentru anul viitor, care în prezent mizează pe o creştere de doar 1%.
„Riscul ca preţurile ridicate prelungite la energie să menţină inflaţia în zona de două cifre, chiar şi în 2023, precum şi noile noastre estimări revizuite privind zona euro arată spre un risc de recesiune”, susţin analiştii de la Citigroup.
Banca Naţională a Ungariei mizează în continuare pe o creştere de 2%-3% în 2023, urmând să dea publicităţii noile sale estimări în luna septembrie. În ceea ce priveşte Polonia, Guvernul de Varşovia se aşteaptă ca economia să crească cu 3,8% în acest an şi cu 3,2% în 2023.
Polonezii fac economii la vacanțe, cehii la ieșirile în oraș
Banca Naţională a Cehiei, prima din regiune care joi a pus capăt ciclului de înăsprire a politicii monetare, se aşteaptă la o recesiune la finalul anului, cu o contracţie a economiei de 0,4% în trimestrul patru şi una de 1% în primul trimestru din 2023.
„Scenariul nostru de bază include o recesiune modestă, o recesiune tehnică, în care vom avea două trimestre consecutive de declin…Asta ar fi o recesiune sănătoasă, care permite o reducere a inflaţiei”, a declarat guvernatorul Ales Michl.
În acest context, polonezii au început să facă economii la plecările în vacanţă, potrivit site-ul de călătorii Noclegi.pl.
„Putem vedea că ceea ce caracterizează acest sezon este scurtarea călătoriilor, în medie cu o zi, şi amânarea booking-ului pentru ultimul moment”, spune Natalia Jaworska, expert la Noclegi.pl
Datele furnizate de diferite servicii de plăţi, precum Sodexo, arată de asemenea că cehii au început să îşi reducă cheltuielile cu restaurantele.
Martin Hulovec, un producător de film din Cehia în vârstă de 43 de ani, spune că nu este îngrijorat, pentru moment, de venitul său dar este mai puţin optimist când vine vorba de viitor.
„Cu siguranţă voi încerca să fac economii la energie. Nu voi mai cumpăra lucruri noi pentru copii, haine sau echipamente sportive. Astea le pot găsi şi la secondhand, la jumătate de preţ”, spune Martin Hulovec.