Ambasadorul Germaniei la Bucureşti Cord Meier-Klodt a declarat sâmbătă, la Mediaş, că, în contextul politic actual, în care unele forţe din ţară continuă să considere oportună discreditarea rolului minorităţii germane în această Românie comună, adeziunea saşilor şi şvabilor la statul român modern, acum 100 de ani, este mai relevantă ca oricând.
Ambasadorul Germaniei Diplomatul a precizat însă că aceste voci sunt individuale, iar „indiferent cât de tare răsună, au un fundament limitat şi urmăresc obiective mai mult decât transparente”, subliniind că nu reprezintă opinia majorităţii populaţiei României. El s-a declarat recunoscător că foarte mulţi s-au exprimat împotriva acestor defăimări – printre aceştia, cu precădere, reprezentanţii comunităţilor evreieşti. dar şi politicieni români de rang înalt, scrie News.ro.
Ambasadorul Germaniei zice că discriminăm minoritătile
„Pe tot parcursul anului trecut, dar, desigur, în special la 1 decembrie, am sărbătorit împreună 100 de ani de la formarea României moderne. Anul acesta, aniversăm în mod deosebit 100 de ani de la adeziunea unor comunităţi etnice şi minorităţi la noul stat. Votul germanilor din Bucovina, din noiembrie 1918, a fost urmat, la 8 ianuarie 1919, de Adunarea Saşilor de la Mediaş, apoi de adeziunile germanilor din Basarabia şi ale şvabilor bănăţeni. Acestea reprezintă evenimente de amploare, festive şi pline de simboluri în istoria noului stat. În orice condiţii. Însă, în contextul politic actual, în care unele forţe din ţară continuă să considere oportună discreditarea rolului minorităţii germane în această Românie comună, aceste evenimente sunt mai relevante decât oricând”, a declarat ambasadorul cu prilejul Simpozionului “Hotărârea de Adeziune a Saşilor la Unirea cu România la 100 de ani”.
În opinia sa, în cazul minorităţii germane se poate vorbi de aderare, de incluziune în noul stat sau chiar de alipire din proprie voinţă.
„Însă eu doresc să o numesc ceea ce a şi fost, în esenţă: Declaraţia de loialitate, fără echivoc, a minorităţii germane faţă de noul stat – bazată pe încrederea în noile drepturi garantate, şi anume egalitatea politică şi culturală cu populaţia majoritară. Aniversăm astăzi, aici, la Mediaş, acest pact echitabil între a oferi şi a primi, acest semn al solidarităţii reciproce. Aş dori să-l numesc ”spiritul de la Mediaş” din istoria României. Cu riscul de a părăsi, pentru o secundă, caracterul festiv al acestui eveniment, doresc să spun clar şi răspicat: Dacă nu apărăm astăzi acest spirit, cu toată convingerea, în faţa vocilor menţionate anterior, care s-au manifestat în mod defăimător chiar recent – atunci când? Sunt foarte recunoscător că foarte mulţi s-au exprimat împotriva acestor defăimări – printre aceştia, cu precădere, reprezentanţii comunităţilor evreieşti. Iar în urma eforturilor noastre comune, şi politicieni români de rang înalt! Numai că acest cuvânt dat trebuie să fie şi ţinut”:, a subliniat Cord Meier-Klodt .
El a ţinut să precizeze că aceste voci sunt voci individuale, iar „indiferent cât de tare răsună, au un fundament limitat şi urmăresc obiective mai mult decât transparente”, fără a reprezenta opinia majorităţii populaţiei României, în relaţia acesteia cu minoritatea germană.
„Să avem, aşadar, în vedere această dimensiune atunci când ne opunem cu fermitate acestor voci. Să nu uităm niciodată cum gândeşte şi simte majoritatea, pentru a ne calibra corect acţiunile şi pentru a putea păstra proporţiile”, a fost îndemnul ambasadorului german.
El a precizat că, prin aniversarea celor 100 de ani de la declaraţia de la Mediaş, este sărbătorit în mod simbolic şi tot ansamblul relaţiilor româno-germane, care „sunt unice, în felul lor”.
„În prezent, Germania este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai României. În aproape orice privinţă. Iar acest lucru se datorează, în esenţă, influenţei minorităţii germane, existenţei acesteia ca grup etnic autohton pe aceste frumoase meleaguri şi până la deja proverbialul său „rol de punte” între ţările noastre astăzi, la care face referire şi Tratatul de prietenie româno-german din anul 1992. Nu întâmplător, regiunile, în care au trăit timp de secole şi germani, în care au existat şi există şcoli germane, linii de studiu universitare în limba germană şi, în mod sporit, şi învăţământ profesional după modelul dual german, se bucură astăzi şi de un mare succes economic. Poate exista un semn mai convingător de apreciere a acestei moşteniri din partea întregii populaţii, decât faptul că, în prezent, cererea privind limba germană şi tot ceea ce este german este mai mare decât oricând? De ce este aşa? Pentru că mulţi – părinţi, elevi, studenţi, ucenici – o consideră ca pe o cheie a succesului în viaţă. Fiindcă, desigur, este vorba despre mult mai mult decât doar despre cuvinte şi gramatică. Este vorba despre valori, despre şanse şi perspective – aici, în ţară, în Europa noastră comună şi în plan internaţional”, a argumentat ambasadorul german.
„Oamenii tineri îşi preconizează viitorul lor şi al familiilor lor în chiar acele regiuni ale ţării, unde li se înmânează cheia „noastră””, a afirmat Cord Meier-Klodt, care a apreciat că trebuie depuse toate eforturile, pentru a veni în continuare în întâmpinarea interesului sporit şi cererii crescute.
În opinia sa, acest obiectiv pote fi atins prin programul de susţinere a cadrelor didactice din şcolile cu predare în limba germană ca limbă maternă, prin intermediul construirii, extinderii şi întreţinerii şcolilor germane din ţară, prin consolidarea cooperării în domeniul universitar şi al cercetării, prin dezvoltarea în întreaga ţară a unor reţele de învăţământ profesional dual cu ajutorul proiectelor-pilot de succes existente în anumite regiuni, prin angajament civic, aşa cum se poate observa în jurul Forumurilor germane din Banatul Montan şi până în Bucovina, prin aniversări ale cluburilor oamenilor de afaceri, prin evenimente religioase, prin săptămâni culturale anuale sau prin intermediul implicării individuale.
„România are nevoie şi îşi doreşte şi astăzi toate acestea şi, poate, astăzi mai mult decât oricând. Majoritatea populaţiei vede lucrurile astfel – iar noi şi, mai ales dumneavoastră, reprezentanţii minorităţii germane, putem fi mândri de asta. Şi tocmai de aceea apărăm astăzi această moştenire, împreună şi cu fermitate împotriva defăimărilor şi atitudinilor ostile. Desigur, spre binele minorităţii însăşi, dar, în egală măsură, spre binele întregii Românii, spre binele prieteniei noastre româno-germane şi spre binele Europei noastre comune, Europei valorilor comune, acum, la preluarea primei preşedinţii a României la Consiliul Uniunii Europene. „Spiritul de la Mediaş” împlineşte 100 de ani, trăiască spiritul loialităţii şi al solidarităţii reciproce! La mulţi ani!”, şi-a încheiat Cord Meier-Klodt discursul.