Cea de-a treia lege a Justiţiei modificată de Comisia Iordache are probleme la Curtea Constituţională.
Curtea Constituţională a României a admis parţial sesizarea de neconstituţionalitate privind modificarea Legii 317 care vizează organizarea CSM.
„Cu oarecare satisfacţie vă anunţ că ne-am pronunţat asupra celei de-a treia legi a Justiţiei, respectiv legea 317 privind organizarea CSM. Soluţia este de admitere cu unanimitate a unor texte care vizează diverse puncte din legea de organizare, cinci la număr”, a precizat, marţi, preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
El a subliniat că unul dintre textele declarate neconstituţionale de CCR se referă la alegerea preşedintelui CSM, ca urmare a faptului că textul de lege contrazicea practic prevederi exprese ale Constituţiei.
„Un text (declarat neconstituţional, n.r.) se referă la alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor CSM. Textul actual omitea, practic ocolea textul constituţional care spune că aceştia se numesc în urma alegerii de către plenul CSM. Ori textul pe care noi l-am criticat prevedea că preşedintele Secţiei de judecători este numit practic de drept în funcţia de preşedinte CSM şi vicepreşedintele, tot de drept, din rândul procurorilor. Textul contrazicea prevederile constituţionale”, a declarat Dorneanu.
El a arătat că un alt text declarat neconstituţional, tot cu unanimitate de voturi, viza acea reglementare care prevedea că declaraţiile membrilor CSM privind poliţia politică sunt controlate de Comisia parlamentară de control al SRI.
„Unele dintre texte, care se refereau la numirea procurorilor şi funcţiile de conducere din CSM, au fost respinse ca inadmisibile pentru că nu au fost motivate, s-a spus doar că sunt neconstituţionale. S-a respins cu majoriate de voturi critica cu privire la constituirea Comisiei (Comisia pentru legile Justiţiei, n.r.), cu privire la bicameralism şi alte texte care vizau motive extrinseci”, a mai spus Dorneanu.
La finalul lunii ianuarie, Curtea Constituţională a declarat neconforme cu legea fundamentală mai multe dintre modificările aduse legii statututului magistraţilor, din pachetul de trei acte normative modificate de Comisia Iordache.
„După o şedinţă maratonică, mai exact care a durat cam cât două maratoane, am reuşit să ne pronunţăm cu privire la Legea referitoare la Statutul magistraţilor. Soluţiile au fost de respingere ca inadmisibile a unor texte, care se referă la nemotivarea criticilor. Am admis o serie de critici care vizează critici intrinseci privitoare la mai multe texte din cuprinsul legii”, a spus preşedintele CCR, Valer Dorneanu, care a arătat că multe dintre dispoziţiile legii în cauză au fost declarate neconstituţionale.
El a arătat că unele din criticile admise de CCR au vizat mai ales răspunderea magistraţilor.
„Au fost admise (aceste critici, n.r.) şi am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei credinţe şi a gravei neglijenţe. Pentru altă serie de texte am respins ca neîntemeiate criticile”, a subliniat Dorneanu.
Întrebat care a fost soluţia CCR referitoare la criticile PNL privind competenţa preşedintelui de numire a procurorilor, Dorneanu a precizat: „Unele (critici, n.r.) au fost respinse ca nemotivate, iar altele au fost admise şi ele privesc mai buna definire a împărţirii atribuţiilor între CSM şi preşedintele României”.