Actualitate, Featured

Alina Bica și-a luat cu executare iar Adriean Videanu a fost achitat

Judecătorii de la ÎCCJ au condamnat-o pe Alina Bica la 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea infractorului iar Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, a fost achitat de acuzațiile de complicitate la abuz în serviciu. Sentințele date de judecătorii ICCJ nu sunt definitive și pot fi atacate cu recurs la instanța superioară a ÎCCJ.

Alina Bica a fost găsită nevinovată de cei 3 judecători ai ÎCCJ la acuzațiile de abuz în serviciu. Atât procurorii, cât și Alina Bica, pot face contestație la completul de 5 judecători ai ÎCCJ.

Procurorii au cerut, pentru Alina Bica, o pedeapsă maximă pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu şi două infracţiuni de favorizarea făptuitorului.

Procurorul a cerut ca Alina Bica să primească o pedeapsă maximă – 7 ani – pentru abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, dar și aplicarea unei pedepse maxime, cu executare, şi pentru fostul ministru Adriean Videanu, acuzat de complicitate la abuz în serviciu.

Dosarul „Bica 2” a fost trimis de DNA în instanţă pe data de 26 februarie 2015. Procurorii susţin că Alina Bica l-a ajutat pe Adriean Videanu „să-şi pună la adăpost” acţiunile pe care acesta le deţinea la SC Titan Mar SA, prin ridicarea abuzivă a sechestrului instituit de procurori în dosarul Romgaz. Videanu este cercetat în acest dosar alături de alte persoane pentru punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

Potrivit DNA, pe 24 septembrie 2013, procurorul DIICOT, Valentin Trif, a dispus în dosarul Romgaz sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deţinute de Adriean Videanu până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, inclusiv asupra a 80 de acţiuni deţinute de acesta la SC Titan Mar SA.

În perioada următoare, cu ajutorul Alinei Bica, Adriean Videanu a reuşit să înstrăineze acţiunile pe care le deţinea la Titan Mar SA, operaţiune facilitată şi de faptul că, înainte de impunerea sechestrului, fostul ministru al Economiei a făcut demersuri pentru transformarea celor 80 de acţiuni nominative, pe care le deţinea, în acţiuni la purtător.
DNA mai arată că, după ce a fost pus sub acuzare în dosarul Romgaz, Adriean Videanu a făcut mai multe plângeri la DIICOT împotriva instituirii sechestrului, toate fiind însă respinse.

Cu toate acestea, la data de 25 februarie 2014, procurorul şef al DIICOT, Alina Bica, deşi nu avea competenţa, a admis o plângere depusă de Videanu şi a dispus ridicarea sechestrului pe acţiuni.

„În motivarea soluţiei dispuse în mod abuziv, deoarece numita Bica Alina nu avea competenţa soluţionării acestei plângeri, potrivit normelor de competenţă, a reţinut şi şi-a însuşit afirmaţiile numitului Videanu Adriean – în sensul că nu mai era proprietar al acţiunilor la purtător la data când a fost instituit sechestrul asigurător şi a ridicat măsura asigurătorie, favorizând persoana cercetată”, se arăta într-un referat al DNA.

La cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, Videanu a depus înscrisuri cuprinzând date şi informaţii conform cărora nu mai deţinea acţiunile din august 2012, împrejurare care nu era reală.

blank