Alegerile parlamentare 2020 a început votarea în diaspora

Alegerile parlamentare 2020 iau startul vineri, 4 decembrie, odată cu deschiderea primelor birouri de vot în străinătate, în condițiile în care pentru diaspora scrutinul este organizat pe parcursul a două zile: 5 decembrie și 6 decembrie, în intervalul orar 7:00 – 21:00 (ora locală).

Alegerile parlamentare 2020: Așa se face că din cauza diferențelor de fus orar, votul în străinătate începe vineri, 4 decembrie (ora României), și durează până luni, 7 decembrie (ora României).

Ministerul Afacerilor Externe a organizat 748 de secții de votare în diaspora, în condițiile speciale ale pandemiei. Este un număr considerabil mai mare de secții de vot față de alegerile parlamentare anterioare, din anul 2016, când au fost organizate numai 417 secții de votare.

Consultați aici lista sediilor secțiilor de vot din străinătate.

Potrivit Autorității Electorale Permanente, peste 700.000 de români cu domiciliul în străinătate sunt înscrişi în Registrul electoral, inclusiv cetăţenii care vor împlini 18 ani la data de 6 decembrie. Dintre aceștia, 3.939 s-au înscris deja pentru a vota la secţie, iar prin corespondenţă – 39.244.

Unde sunt cele mai multe secții de votare în străinătate
Cele mai multe secții de vot au fost organizate în statele unde există cele mai mari comunități de români:

Spania – 140 de secții (față de 53 în anul 2016)

Italia – 137 de secții (față de 73 în 2016)

Germania – 61 de secții (față de 15 în 2016)

Marea Britanie – 50 de secții (21 în anul 2016)

Franța – 48 de secții (16 secții în 2016)

SUA – 36 de secții (31 în anul 2016).

În schimb, nu există secții de vot în Malta, Nigeria, Venezuela și Coreea de Nord, din motive obiective.

În situația în care, la ora 21:00 (ora locală), mai există alegători în localul secției de votare sau la rând în fața sediului acestuia, li se va permite să își exercite dreptul de vot până la ora 23:59 (ora locală).

Au fost confecționate și expediate 2,6 milioane de buletine de vot pentru fiecare categorie Senat/Camera Deputaților, 6.400 ștampile cu mențiunea „VOTAT” și 2,4 milioane timbre autocolante.

Linie telefonică specială pentru alegătorii din diaspora
MAE a lansat o linie telefonică dedicată cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Este un număr de telefon pe care alegătorii îl pot apela, dacă au întrebări, neclarități cu privire la locațiile secțiilor de votare sau modul în care își pot exercita dreptul de vot: 0040.214.312.065. Este un număr cu tarif normal, care este deja funcțional și va funcționa 24/24, până în data de 7 decembrie, orele 20:00.

Votul în diaspora începe vineri, la ora 20:00, ora României
Prima secție de vot din străinătate care se deschide este cea de la Auckland (Noua Zeelandă). Ea va fi gata să-i primească pe primii alegători ai scrutinului parlamentar din 2020 începând de sâmbătă, de la ora locală 7:00, ora locală, adică atunci când în România va fi vineri, ora 20:00.

Și tot această secție va fi prima care va încheia procesul electoral. Se va întâmpla duminică, la ora locală 21:00, adică atunci când în România urnele se vor fi deschis de doar trei ore (va fi ora 10:00, ora României).

După deschiderea secției de vot din Aucklanda va urma deschiderea secțiilor din Australia, apoi din Asia și așa mai departe.

Ultimele secții care vor încheia procesul electoral vor fi cele de pe coasta vestică a continentului american, luni dimineață (ora României).

Probleme la votul din străinătate
25 de secții de votare din disapora a trebuit să fie mutate sau relocate la alte adrese, pe ultima sută de metri. Cu câteva excepții, majoritatea au rămas în aceleași localități propuse inițial. S-a întâmplat din cauza unor situații obiective apărute în ultima clipă, cum ar fi retragerea acordului din partea unor autorități locale sau a unor proprietari de imobile, în contextul restricțiilor specifice pandemiei, a anunțat joi Ministerul de Externe.

Secțiile care au fost mutate în alte localități

secția propusă la Roeselare, Belgia, a fost relocată în Bruxelles
secția propusă la Ginosa, Italia, a fost relocată în Bari
una din cele 2 secții propuse în Birmingham a fost relocată în Walsall
secția de votare propusă la Alesund, Norvegia, a fost relocată în localitatea Vatne.
Harta interactivă a secțiilor de vot din diaspora
Pentru a facilita accesul cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate la secțiile de votare din străinătate, dar și pentru a permite o planificare din timp a deplasării la secție, MAE a creat și a pus la dispoziția alegătorilor harta interactivă a secțiilor de votare din afara țării.

Harta secțiilor de votare în străinătate poate fi accesată la link-ul: https://www.mae.ro/maps/4083.

Ea permite cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate să identifice secțiile de votare din apropiere și să-și planifice participarea la alegerile parlamentare organizate în străinătate în 5 și 6 decembrie 2020, în intervalul orar 7:00 – 21:00 (ora locală), astfel încât să poată fi evitat riscul de producere a unor aglomerări la unele secții de votare din străinătate.

Scrutin în condiții de pandemie. Documentele care permit deplasarea alegătorilor
În ceea ce privește adaptarea organizării acestui scrutin la contextul pandemic actual, MAE monitorizează permanent situația generată de măsurile specifice impuse pentru prevenirea răspândirii infectării cu SARS-CoV-2. În funcție de evoluția pandemiei, care nu poate fi anticipată, conform comunicărilor oficiale ale autorităților din statele de reședință, este posibil ca, în anumite situații, să existe restricții în ceea ce privește circulația și întrunirile publice.

În acest sens, ministrul afacerilor externe a solicitat misiunilor diplomatice să contacteze autoritățile competente din statele de reședință și să facă demersuri pentru a se asigura că cetățenii români care se deplasează către/de la secțiile de votare din țara/regiunea respectivă, în vederea exercitării dreptului de vot sau pentru a participa la activitățile birourilor electorale, vor fi exceptați de la eventualele restricții de circulație.

Astfel, misiunile diplomatice ale României au pregătit atât modele ale declarațiilor pe care alegătorii români trebuie să le aibă asupra lor în unele state în care sunt în vigoare restricții de circulație după o anumită oră, cât și dovezi specifice care să ateste faptul că aceștia se deplasează în vederea participării la procesul electoral.

De exemplu, Biroul consular la Melbourne va emite dovezi de deplasare în format electronic pentru fiecare solicitant în parte care se va deplasa la procesul electoral din secțiile organizate în Melbourne, Perth, Adelaide, Auckland.

De asemenea, Ambasada României în Cehia a pregătit o adeverință în limba cehă care va fi eliberată membrilor birourilor de vot și alegătorilor, care vor fi obligați să se deplaseze în perioada restricțiilor la libera circulație.

Ambasada României în Cipru, Ambasada României la Tunis și Consulatul General al României la Lyon vor elibera tuturor membrilor birourilor electorale un document prin care se solicită exceptarea de la interdicțiile de deplasare impuse de autoritățile din aceste țări.

Cetățenii români din Grecia care doresc să meargă la vot pot completa formularele emise de autoritățile elene consemnând la motivele deplasării că se deplasează la o autoritate publică și vor avea la dispoziție și o adeverință de deplasare elaborată de Ambasada României la Atena, pe care o pot printa.

Și cetățenii români din Italia, Muntenegru, Malaezia sau Slovenia se pot prezenta la secțiile de votare din aceste țări pe baza declarației pe proprie răspundere emisă de autoritățile din aceste state, la care vor menționa, de asemenea, la motivele deplasării, că participă la procesul electoral.

Un membru al secției de votare va monitoriza fluxul de alegători și va permite accesul în secția de votare a unui număr limitat de alegători, în scopul prevenirii formării de aglomerări. Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 (persoane în vârstă de peste 65 de ani, persoane care suferă de o boală cronică), dar și alte categorii de persoane vulnerabile (precum femei însărcinate, persoane cu dizabilități, familii cu copii), pot solicita acces prioritar în secția de votare.

Principalele măsuri pe care toți participanții la procesul de votare TREBUIE să le respecte
Purtarea corectă a măștii de protecție pe toată durata prezenței în fața sediului secției de votare și în interiorul localului de vot.
Dezinfectarea frecventă a mâinilor, inclusiv la intrarea și ieșirea din localul de vot.
Respectarea distanțării fizice recomandate!
Evitarea contactului direct cu ceilalți participanți la procesul electoral.
Ce se întâmplă dacă un alegător are simptome
Dacă un alegător are simptome respiratorii evidente (este depistat cu o temperatură de peste 37,3°C sau peste limita impusă de autoritățile pe plan local, dacă este cazul), personalul de pază sau membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare vor organiza accesul prioritar al acestuia în localul de vot, cu luarea unor măsuri suplimentare de precauție (alegătorul va petrece cât mai puțin timp în localul de vot, va vota în cabina cea mai apropiată, cabină care va fi, ulterior, dezinfectată și, evident, alegătorul va purta masca de protecție, își va dezinfecta mâinile și se va asigura păstrarea distanței față de ceilalți alegători sau membri ai biroului electoral al secției de votare).

În ceea ce privește obligativitatea măsurării temperaturii la intrarea în secție, măsurarea temperaturii este obligatorie, dar refuzul unui alegător de a se supune acestei măsuri nu înseamnă interzicerea exercitării dreptului de vot.

Cu ce acte votează cetățenii români din diaspora
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate îşi pot exercita dreptul de vot pe baza unui act de identitate şi a unui document ce atestă reşedinţa în străinătate.

În cazul cetățenilor cu domiciliul în străinătate, aceștia pot vota la orice secție de votare organizată în străinătate în baza următoarelor acte de identitate, pe care trebuie să fie menționată țara de domiciliu. Acestea sunt: pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, pașaportul simplu electronic.

În cazul cetățenilor cu reședința în străinătate, aceștia pot vota la orice secție de votare din străinătate, prezentând:

(1) un act de identitate românesc;

(2) un act ce dovedește reședința în străinătate, chiar dacă acestea au expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020. De asemenea, dacă există acte de reședință care au expirat anterior datei de 1 martie 2020, dar care sunt declarate valabile de către statul de reședință, acestea pot fi utilizate în procesul de votare. Astfel de acte sunt recunoscute a fi valabile, chiar dacă au expirat înainte de data de 1 martie, de către Italia, Franța, Marea Britanie, Olanda, Norvegia.

Actele de identitate ce pot fi folosite de către un cetățean român cu reședința în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu temporar – de asemenea, pot fi utilizate chiar dacă au expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie.

În cazul cetățenilor cu reședința în străinătate, așa cum am menționat, actul de identitate trebuie însoțit de un document oficial emis de statul de reședință, prin care se dovedește stabilirea reședinței. Aceste dovezi care atestă reședința diferă de la un stat la altul:

În Italia, acest statut se poate dovedi cu documente precum cartea de identitate pentru cetăţenii străini, atestatul de şedere/de înscriere în registrul populaţiei, certificatul de rezidenţă emis de primăria locală, certificatul privind componenţa familiei – dacă pe acesta este înscrisă reşedinţa titularilor.

În Spania pot fi utilizate pentru vot documente precum certificatul de înregistrare ca cetăţean comunitar, adeverinţa de înregistrare în Registrul municipal, documente care conțin NIE/numărul de identificare al străinului.

În Franța se poate folosi chiar și o factură de utilități pe numele alegătorului.

În Olanda este valabil inclusiv abonamentul de transport, personalizat (care are inclusă o fotografie).

În Germania pot dovedi acest statut cu ajutorul: adeverinţei privind domiciliul permanent/reședința, permisului de muncă, permisului de şedere, permisiunii de stabilire permanentă.

Actele de identitate românești care au expirat în perioada 1 martie-6 decembrie 2020 pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot.

De asemenea, documentele care atestă dreptul legal de ședere în străinătate (necesare alegătorilor care au doar reședința în străinătate), pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot, dacă acestea au expirat în perioada 1 martie-6 decembrie 2020. O altă decizie importantă este aceea că aceste documente emise de autoritățile străine pot fi prezentate operatorului de calculator din secția de votare în format electronic sau în copie, nefiind nevoie de prezentarea în original.

Pe site-ul MAE este publicată și lista documentelor emise de autoritățile străine care atestă reședința în străinătate și care sunt expirate înainte de data de 1 martie 2020, dar considerate valabile de către statul de reședință. Prin urmare, și acestea pot fi utilizate pentru a se exercita dreptul la vot la aceste alegeri.

De asemenea, a fost actualizat ordinul ministrului afacerilor externe privind lista documentelor care atestă reședința în străinătate, fiind incluse mai multe documente în cazul cetățenilor cu reședința în SUA, Cipru, Marea Britanie (dovada statutului de settled și pre-settled), Norvegia, Coreea, Canada, Islanda și Grecia. Mai mult, prin actualizarea acestui ordin, cetățenii români care se află în străinătate pentru studii (și care nu au documente de reședință emise de autoritățile străine) pot vota pe baza documentelor emise sau avizate de instituțiile de învățământ.

La alegerile parlamentare, cetățenii români care în ziua votării se află în altă țară decât cea în care domiciliază, respectiv dețin un drept de ședere, pot vota la orice secție de votare din străinătate. Astfel, dacă un cetățean român are domiciliul în Franța și se află în Portugalia, în ziua de 5 sau 6 decembrie, se poate prezenta la orice secție de votare organizată în Portugalia și poate să își exercite dreptul de vot.

De ce turiștii care se află în străinătate NU pot vota la alegerile parlamentare
În conformitate cu prevederile Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, mandatele parlamentarilor se repartizează pe circumscripții electorale. Astfel, în țară există 42 de circumscripții electorale, respectiv 41 de circumscripții electorale județene și o circumscripție a municipiului București. Pentru străinătate, a fost constituită cea de-a 43 circumscripție, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

Astfel, cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate votează în cadrul alegerilor parlamentare pentru senatorii și deputații circumscripției electorale pentru cetățenii din afara țarii, Circumscripția nr. 43, care este reprezentată de 4 deputați și 2 senatori. De aceea, spre deosebire de alte alegeri (cum ar fi alegerile prezidențiale), la acest scrutin pot vota la secțiile de votare organizate în străinătate doar cetățenii români care fac dovada domiciliului, respectiv a reședinței în străinătate.

În mod similar, un cetățean român cu domiciliul în București nu va putea vota la Suceava sau Cluj, tocmai pentru că vorbim de circumscripție, respectiv alegătorii votează acolo unde își au stabilit domiciliul sau reședința, în acea circumscripție. Aceeași prevedere legală a fost aplicabilă și la alegerile parlamentare din anul 2016.

De asemenea, în cazul în care există diferențe între actul de identitate românesc și dovada de reședință eliberată de autoritățile statului de reședință, se va verifica dacă este vorba despre același cetățean analizând dovada actului de reședință și identificând elemente comune, precum numele și prenumele alegătorului, raportat la actul de identitate românesc.

Ce se întâmplă în cazul unui vot prin corespondență ratat
Dacă un alegător a optat pentru votul prin corespondență, dar nu a primit documentele necesare votării, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate.

Dacă a optat pentru votul prin corespondență, dar nu a trimis plicul cu votul, de asemenea, poate să se prezinte la orice secție de votare organizată în străinătate.

Dacă a optat pentru votul prin corespondență, a trimis plicul cu votul, dar, până la momentul începerii votării, nu a primit informarea, prin e-mail sau prin sms, că plicul exterior trimis a fost înregistrat la Biroul electoral pentru votul prin corespondență, de asemenea, se poate prezenta la orice secție de votare.

Plicurile cu votul prin corespondență trebuiau transmise astfel încât ele să ajungă în țară la Birourile pentru votul prin corespondență sau să fie depuse/transmise către misiunile diplomatice ale României până joi, 3 decembrie, la ora 23:00 (ora locală).

Pentru cine votează alegătorii din străinătate. Lista candidaților
Şase partide parlamentare, două formaţiuni neparlamentare, 17 organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale şi doi independenţi au intrat în cursa pentru noul Legislativ din partea românilor din diaspora.

Românii din afara ţării sunt reprezentaţi în Parlamentul României de 2 senatori şi 4 deputaţi.

Pe liste se regăsesc actuali parlamentari, dar şi nume noi care doresc să ocupe un fotoliu de deputat sau de senator.

Ordinea pe buletinele de vot, stabilită de Biroul electoral pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, prin tragere la sorţi, este următoarea:

1. Partidul Pro România

Lista este deschisă la Camera Deputaţilor de Ştefan Stănăşel, iar la Senat de Veaceslav Şaramet.

2. Partidul Mişcarea Populară

Primul aflat pe lista pentru Cameră este Constantin Codreanu, actual parlamentar, iar la Senat – Cătălin Avramescu, fost şef al Cancelariei prezidenţiale şi fost ambasador.

3. Partidul Social Democrat

Emil Ciubotariu deschide lista PSD în diaspora pentru Camera Deputaţilor, iar la Senat – Nicoleta Neagoe Istrate.

4. Alianţa USR PLUS

Ştefan Iulian Lorincz (USR) este primul pe listă la Cameră, iar la Senat – Radu Mihai Mihail, actual parlamentar USR.

5. Uniunea Democrată Maghiară din România

Lista UDMR la Cameră pentru diaspora este deschisă de Csilla Hegedus, iar la Senat – de Zsolt Attila Graban.

6. Partidul Naţional Liberal

Primul pe listă este Valentin Făgărăşian, iar la Senat prima poziţie e ocupată de Riceard Viorel Badea, care reprezintă diaspora în actualul Parlament.

În cursa pentru noul Legislativ au trimis candidaţi şi două partide neparlamentare:

7. Alianţa pentru Unirea Românilor

Primul pe listă la Cameră este Boris Volosatîi, iar la Senat – Dragoş Marcu.

8. Partidul Ecologist Român

Prima poziţie este ocupată la Cameră de Niculiţa Ghiţă, iar la Senat de Emanuel Onoriu.

Şi organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale au depus liste de candidaţi la Cameră. Actuali deputaţi candidează pentru un nou mandat: Varujan Pambuccian (Uniunea Armenilor din România), Alin Stoica (Asociaţia Liga Albanezilor din România), Dragoş Gabriel Zisopol (Uniunea Elenă din România), Iusein Ibram (Uniunea Democrată Turcă din România), Andi Gabriel Grosaru (Asociaţia Italienilor din România), Nicolae Miroslav Petreţchi (Uniunea Ucrainenilor din România), Ovidiu Ganţ (Forumul Democrat al Germanilor din România), Iulius Marian Firczak (Uniunea Culturală a Rutenilor din România), Siviu Vexler (Federaţia Comunităţilor Evreieşti), Giureci Slobodan Ghera (Uniunea Croaţilor din România).

Ordinea acestora pe buletin este următoarea:

9. Asociaţia Liga Albanezilor din România

10. Uniunea Elenă din România

11. Uniunea Democrată Turcă din România

12. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România

13. Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT

14. Uniunea Ucrainenilor din România

15. Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România

16. Asociaţia Partida Romilor ”Pro-Europa”

17. Forumul Democrat al Germanilor din România

18. Uniunea Sârbilor din România

19. Uniunea Culturală a Rutenilor din România

20. Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România

21. Uniunea Armenilor din România

22. Asociaţia Macedonenilor din România

23. Uniunea Polonezilor din România

24. Uniunea Croaţilor din România

25. Uniunea Bulgară din Banat – România

Ultimele locuri pe buletinul de vot atât la Senat cât şi la Camera Deputaţilor sunt ocupate de doi independenţi:

26. Ştefan Voloşeniuc – care candidează pentru un loc la Senat

27. Darius Constantin Radu – intrat în competiţia electorală pentru un mandat de deputat.