Coaliţia condusă de FIDESZ, partidul lui Viktor Orban, a câştigat categoric alegerile din Ungaria, obţinând 134 din cele 199 de locuri de parlamentari. După anunţarea primelor rezultate, liderii socialiştilor şi Jobbik şi-au anunţat demisia. Prezenţa la vot a fost de peste 68%.

UPDATE 02:24 Alianţa FIDESZ-KDNP a câştigat alegerile parlamentare din Ungaria obţinând un scor de 48,64%, potrivit rezutatelor parţiale după numărarea a 93% din voturi. Jobbik, partid de extremă dreaptă, a obţinut 19,6%, Partidul Socialist – 12,24%, LMP(Politica poate fi şi altfel) -6,8% şi DK(Coaliţia Democratică) -5,5%. 

Viktor Orban se va baza pe 133 din cei 199 de parlamentari, Jobbik pe 26, iar socialiştii pe 20. 

 

După înfrângerea categorică în alegeri, Vona Gabor, liderul Jobbik, şi Gyula Molnar, şeful socialiştilor, şi-au anunţat demisiile din fruntea formaţiunilor pe care le conduc. 

„Am dus o mare bătălie, am obţinut o victorie crucială, avem şansa de a apăra Ungaria”, a susţinut Viktor Orban după aflarea rezultatelor, proclamând victoria FIDESZ. 

Liderul parlamentarilor formaţiunii de guvernământ Fidesz, Gergely Gulyas, a declarat că viitorul legislativ al Ungariei va avea “o legitimitate puternică”, nemaiîntâlnită după anul 1990.

“Sunt foarte mulţumit că atât de mulţi votanţi au vrut să exprime opţiunea la urne. Asta înseamnă că democraţia Ungariei este puternică, iar cetăţenii ei au vrut să-şi decidă viitorul. Este un succes pentru Ungaria”, a spus Gulyas.

UPDATE 21:05: Scrutinul parlamentar din Ungaria s-a încheiat în mod oficial la ora locală 19:00 (20:00, ora României), iar prezenţa la vot este de peste 68%, adică aproximativ 6 milioane de cetăţeni, a anunţat duminică Biroul Electoral Naţional de la Budapesta, relatează agenţia MTI.

Autorităţile au precizat că votanţii care stau la coada în circumscripţiile electorale vor putea să-şi exprime opţiunea politică în ciuda faptului că a fost depăşită ora oficială de închidere a urnelor.

Numărătoarea voturilor din cele 3.154 de municipalităţi şi cele 23 de districte ale capitalei Budapesta va începe doar după golirea tuturor secţiilor de votare.

8.253.954 de cetăţeni ungari sunt înscrişi pe listele electorale. La alegerile parlamentare din 2014, participarea la vot a fost de 61,73%. Recordul în acest sens a fost înregistrat în 2002, 70,53%.

Liderul parlamentarilor formaţiunii de guvernământ Fidesz, Gergely Gulyas, a declarat că viitorul legislativ al Ungariei va avea “o legitimitate puternică”, nemaiîntâlnită după anul 1990.

“Sunt foarte mulţumit că atât de mulţi votanţi au vrut să exprime opţiunea la urne. Asta înseamnă că democraţia Ungariei este puternică, iar cetăţenii ei au vrut să-şi decidă viitorul. Este un succes pentru Ungaria”, a spus Gulyas.

Premierul ungar Viktor Orban, liderul formaţiunii de guvernământ Fidesz şi cea mai importantă figură politică a ţării, are şanse foarte mari să obţină un nou mandat în urma alegerilor parlamentare de duminică, bazându-se pe cea mai dură retorică anti-imigraţie din Europa.

Potrivit unui sondaj recent efectuat de Institutul Nezopont, aproximativ 50% dintre alegătorii ungari îl susţin pe Viktor Orban (54 de ani) pentru un nou mandat în fruntea guvernului de la Budapesta.

Partidul Fidesz şi Viktor Orban au subliniat că scrutinul de duminică are ca miză menţinerea identităţii Ungariei, invitând alegătorii să decidă între “protectorii naţiunii ungare” pe fondul unui atac al imigraţiei şi “forţele internaţionale” conduse de miliardarul ungaro-american George Soros. Orban a avertizat în privinţa consecinţelor imigraţiei asupra patrimoniului cultural şi religios european.

Actualul premier al Ungariei consideră că singura forţă capabilă să unească şi să apere ţara ar fi alianţa Fidesz – Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP). Viktor Orban a acuzat mass-media internaţionale, Uniunea Europeană şi “grupuri de interese influente” că încearcă să instaureze unui guvern slab, pe care Bruxelles-ul să-l poate controla.

“Mă gândesc la un model ungar bazat pe competitivitate, pe ocuparea forţei de muncă, precum şi pe politici demografice şi identitare solide”, a spus Orban, adăugând că guvernul său va menţine “un sistem fiscal eficient şi proporţional care promovează performanţa şi împărţirea echitabilă a sarcinilor”.

Înaintea alegerilor, Gxecutivul de la Budapesta condus de Viktor Orban nu a ratat, ocazia de a-şi expune realizările din ultimele mandate şi a trimis o informare de presă în care relatează pe larg în ce constă „Orbanomics”, strategia economică pe care a aplicat-o şi care, spun reprezentanţii săi, a făcut din Ungaria un stat competitiv şi independent. 

Gândul redă, pe larg, realizările pe care şi le asumă Guvernul ungar şi programul pe care îl promovează Viktor Orban pentru un eventual viitor mandat în fruntea Executivului de la Budapesta.

Şomajul în Ungaria a atins un nou minim

Cele mai recente cifre publicate arată că şomajul în Ungaria scăzut la un nivel record de 3,8% şi, potrivit informaţiilor care sistematizează datele din ultima parte a anului 2017, publicate de curând de Biroul Central de Statistică de la Budapesta. Şomajul este în continuă scădere de 66 de luni încoace, arată reprezentanţii guvernului ungar. 

În 2010, după opt ani de guvernare socialisto-liberală, procentul celor care nu aveau un loc de muncă atinsese 11,8%. În ultimii şapte ani, s-au reintegrat în câmpul muncii 741.000 de oameni.Mai mult, susţine executivul maghiar, creşterea numărului de job-uri s-a remarcat mai ales în sectorul privat, însă la scăderea şomajului au ajutat şi programele care i-au sprijinit pe tineri şi care au fost implementate de Guvern, 13.000 de muncitori întorcându-se chiar să lucreze în Ungaria. Executivul condus de Viktor Orban argumentează că aceste cifre nu sunt nicidecum întâmplătoare, ci sunt rezultatul politicilor aplicate de-a lungul timpului, încheind cu sintagma „acolo unde este voinţă întotdeauna există o cale”. 

Produsul intern brut (PIB)

În săptămânile care au precedat alegerile parlamentare s-a vorbit prea puţin despre economie, consideră executivul maghiar, care a ţinut să scoată în evidenţă progresele făcute la acest capitol în ultimii ani. 

„În urmă cu opt ani, atunci când ungurii au ales într-o majoritate covârşitoare guvernarea Fidesz, sub conducerea lui Viktor Orban, aceştia au votat pentru schimbare. Acum patru ani, într-o realegere după care s-a format majoritatea cu două treimi, oamenii au votat pentru continuitate. Starea economiei a jucat şi atunci un rol foarte important în acea decizie. Şi asta pentru că înainte de 2010 Ungaria era o ţară îngropată în datorii, unde rata şomajului era foarte mare, iar produsul intern brut era unul negativ. În ultimii opt ani, şomajul a scăzut de la 12 la 3,8% (…), iar raportul dintre datoria de stat şi PIB a ajuns la aproape 73%”, arată guvernul în informarea transmisă. 

Orban a explicat, în faţa Camerei de Comerţ de la Budapesta, că Guvernul s-a abţinut de la cheltuielile care se realizează în mod normal în an electoral pentru a încerca să ţină deficitul sub ţinta stabilită, de 3%, subliniind că asta înseamnă respectarea regulilor Uniunii Europene, în ciuda dublelor standarde care se aplică uneori ţărilor din est şi din punct de vedere fiscal. 

În retorica sa caracteristică, premierul Ungariei a precizat şi că o mare ameninţare la adresa stabilităţii este imigraţia şi că măsurile de apărare costă 900 de milioane de euro, o sumă, însă, crede acesta, pe deplin justificată, pentru că, în caz contrar, Ungaria s-ar scufunda din nou şi ar intra în „regresie, declin şi blocaj”. 

Venituri reale. Viktor Orban: „Putem spune acum nu doar că avem slujbe, ci chiar că merită, din punct de vedere financiar, să ne facem treaba”

Reprezentanţii Guvernului îşi continuă pledoaria prin dezbaterea problemei veniturilor reale care intră în buzunarul cetăţenilor ungari, amintind că în 2010 Guvernul Orban a promis că va crea încă un milion de locuri de muncă în următorii zece ani, în aşa fel încât oricine îşi doreşte să lucreze să poată să şi trăiască decent din munca sa. Aceştia argumentează că veniturile au crescut puternic în ultimii cinci ani, doar în 2017 evoluţia fiind de 12,9%, cea mai mare din 2002 încoace, iar veniturile medii au crescut, pentru prima dată în istorie până la 1000 de euro lunar. 

Cei care au beneficiat cel mai mult de pe urma creşterilor salariale sunt, se pare, cei din sistemul de Sănătate, din Educaţie, Administraţie Publică, dar şi cei care câştigă venitul minim. Informarea transmisă de la Budapesta vorbeşte şi despre beneficiile pe care le-au avut muncitorii necalificaţi, dar şi despre diminuarea decalajului dintre regiunile ţării. 

Reducerea taxelor 

O altă promisiune făcută de Guvernul Orban în 2010 a fost restructurarea sistemului fiscal post-sovietic, iar anul trecut guvernul a implementat măsura, ajungându-se ca Ungaria să aibă cel mai scăzut nivel al impozitelor corporative din UE, acest lucru având ca efect creşterea veniturilor şi scăderea şomajului. 

Reprezentanţii guvernului mai afirmă şi că impozitul pe venit a fost plafonat la 15%, a scăzut TVA-ul pentru alimentele de bază, dar şi pentru serviciile de Internet, construcţii şi restaurante, măsuri pe care le prezintă drept unele cu un scop clar: formarea de locuri de muncă şi păstrarea banilor în buzunarele muncitorilor din Ungaria. 

Duminică au loc în Ungaria alegeri parlamentare, iar principalul favorit pentru ocuparea funcţiei de premier este, în continuare, Viktor Orban care, conform celui mai recent sondaj dat publicităţii, se bucură de susţinerea a 50% dintre alegători. 

Candidatul alianţei de opoziţie Partidul Socialist – Parbeszed Magyarorszagert (Dialog pentru Ungaria), Gergely Karacsony, beneficiază de o susţinere de 13%.

Liderul formaţiunii LMP (Politica poate fi diferită), Bernadett Szel, a fost aleasă de 8% dintre respondenţi pentru funcţia de premier.

Preşedintele partidului naţionalist radical Jobbik, Gabor Vona, este susţinut de 7% dintre alegătorii consultaţi. Fostul premierul socialist Ferenc Gyurcsany, preşedintele partidului DK (Coaliţia Democratică), a primit o susţinere de 3%.

Gabor Fodor (Partidul Liberal) şi Andras Fekete-Gyor (Mişcarea Momentum) au fost creditaţi cu 1% fiecare în cadrul sondajului.

Sondajul naţional a fost efectuat la cererea cotidianului Magyar Idok, între 19 şi 23 martie, pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane, potrivit Institutului Nezopont.