În ciuda situației economice cu care se confruntă România și a riscului de retrogradare a ratingului de țară în categoria „junk”, varianta alegerilor anticipate prinde tot mai mult contur în condițiile în care negocierile pentru soluționarea crizei politice au intrat în impas.
Dacă România va ajunge la alegeri anticipate, scrutinul ar putea avea loc cel mai probabil spre finalul acestui an, ceea ce ar însemna intrarea în 2027 cu un Parlament și un Guvern noi. Până atunci însă, țara ar traversa o nouă perioadă de instabilitate politică, în care atenția s-ar muta din nou de la guvernare către competiția electorală.
„Alegerile anticipate ar însemna, în primul rând, o perioadă de instabilitate politică pe termen scurt și mediu. Dacă se va ajunge la acest scenariu, cel mai probabil scrutinul ar avea loc spre finalul anului, astfel încât România să intre în anul următor cu un nou Parlament și un nou Guvern”, a explicat analistul politic Răzvan Petri pentru „Adevărul”.
Analistul avertizează că o nouă campanie electorală ar putea accentua oboseala electoratului, într-un moment în care mulți români așteaptă mai degrabă soluții decât noi confruntări politice.
„Până atunci, însă, țara ar intra din nou într-o campanie electorală, iar acest lucru aduce mai multe riscuri. Unul dintre ele este oboseala electoratului. Oamenii pot deveni pur și simplu extenuați de campanii succesive și de chemarea permanentă la urne. Majoritatea cetățenilor își doresc, de fapt, ca Guvernul și Parlamentul să funcționeze și să livreze rezultate, nu să fie implicați continuu în confruntări electorale”, a subliniat analistul.
Poate doar cu excepția AUR, nici pentru partide alegerile anticipatele nu ar reprezenta neapărat o veste bună. Petri estimează că redistribuirea voturilor ar putea fi relativ redusă, iar noul Parlament ar putea arăta foarte asemănător cu actualul, ceea ce ar obliga formațiunile să reia negocierile pentru o majoritate.
„Pentru partide, o nouă campanie înseamnă și tentația de a reveni la promisiuni și măsuri cu miză electorală, în locul unor decizii dificile, dar necesare. În plus, nu cred că alegerile anticipate vor produce un câștigător clar. Cel mai probabil vom vedea doar modificări moderate în procente: PSD ar putea pierde din susținere, AUR ar putea crește, însă fără să obțină singur o majoritate. În final, am putea ajunge într-o configurație foarte asemănătoare celei actuale”, a explicat Răzvan Petri.
În opinia sa, diferența esențială ar fi că, după un nou vot, partidele ar fi obligate să găsească rapid o formulă de guvernare.
„Diferența este că partidele nu vor mai putea invoca necesitatea unui nou vot popular pentru a justifica blocajul. După anticipate, vor fi obligate să găsească o formulă de compromis, fie printr-un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, fie printr-o mare coaliție alături de PSD, fie prin susținerea unui guvern minoritar PSD. Alte variante realiste nu se conturează nici după un eventual scrutin anticipat”, a subliniat analistul.
Decizia dizolvării Parlamentului, în mâinile lui Nicușor Dan
Constituția României prevede o procedură clară pentru situațiile de criză guvernamentală prelungită. Potrivit articolului 89, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
„Președintele poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat să o facă. Decizia sa va depinde de mai mulți factori. În primul rând, există presiunea propriului electorat, care pare să accepte tot mai mult ideea alegerilor anticipate și îi cere șefului statului o mișcare mai radicală. Există percepția că partidele asociate dreptei, în special PNL și USR, ar putea obține un rezultat mai bun și, implicit, o poziție de negociere mai puternică”, a explicat Răzvan Petri.
Prelungirea negocierilor fără niciun rezultat începe să afecteze inclusiv imaginea președintelui, spune analistul, deoarece Nicușor Dan și-a asumat rolul de mediator între partide.
„În același timp, Nicușor Dan este presat și de prelungirea crizei politice. Pentru o parte a opiniei publice, el este deja asociat cu acest blocaj, întrucât, deși și-a asumat rolul de mediator, nu a reușit să apropie pozițiile partidelor. Dacă această mediere se prelungește fără rezultat, concluzia firească poate fi că actualul Parlament nu mai este capabil să genereze o majoritate funcțională, iar Constituția oferă tocmai pentru asemenea situații mecanismul dizolvării Parlamentului și al alegerilor anticipate”, a subliniat analistul.
În același timp, în lipsa unui executiv stabil, România riscă să își pună mai greu în aplicare obiectivele de politică externă și de securitate.
„Există și o dimensiune externă. România are nevoie de un guvern stabil pentru a pune în aplicare deciziile de politică externă și de securitate asumate de președinte. În lipsa unei majorități funcționale, agenda prezidențială este mult mai greu de implementat”, a explicat Răzvan Petri.
Cum ar vota parlamentarii PNL, USR, PSD și AUR
Dincolo procedura constituțională, cheia anticipatelor rămâne la Parlament. Interesele formațiunilor sunt însă diferite, iar fiecare partid privește un eventual nou scrutin prin prisma propriilor calcule electorale. În cazul PNL și USR, spune Petri, există argumente care ar putea încuraja susținerea unui asemenea scenariu.
„Depinde foarte mult despre ce partide vorbim. Parlamentarii PNL și USR ar putea considera că alegerile anticipate le-ar aduce mai multe mandate și, din acest motiv, ar putea fi tentați să voteze împotriva unui nou cabinet, pentru a deschide calea anticipatelor”, a subliniat analistul.
Pentru PSD, situația este diferită. Deși liderii social-democrați susțin public că nu se tem de anticipate, analistul crede că partidul nu are un interes real să provoace un nou scrutin.
„În schimb, în cazul PSD, răspunsul este mai degrabă negativ. Chiar dacă liderii partidului afirmă public că nu se tem de anticipate, este greu de crezut că și le doresc cu adevărat în actualul context”, a explicat Răzvan Petri.
În schimb, AUR ar putea vedea în anticipate o oportunitate de a valorifica tendința de creștere din sondaje.
„AUR, în schimb, ar putea avea interesul unui nou scrutin, având în vedere tendința de creștere din sondaje. Dacă PNL, USR și AUR ar converge, s-ar putea contura o majoritate suficientă pentru respingerea a două propuneri succesive de premier, ceea ce ar deschide calea dizolvării Parlamentului”, a subliniat analistul.
În opinia lui Răzvan Petri, partidele mai mici, precum POT și SOS România, cu șanse mici să acceadă în viitorul legislativ, vor lua cel mai probabil decizia în funcție de avantajele pe care le-ar putea obține în urma negocierilor cu formațiunile mai mari.
„În cazul partidelor mai mici, precum POT și SOS, poziția va depinde de negocierile pe care le vor purta atât cu AUR, cât și cu partidele tradiționale. Chiar dacă ele nu și-ar dori în mod natural anticipate, opțiunea finală va fi influențată de avantajele pe care le pot obține în urma negocierilor”, a explicat Răzvan Petri.
Tudorel Toader: „Guvernul are deja capacitatea de a decide anticipatele”
Din punct de vedere juridic, fostul ministru al Justiției Tudorel Toader susține că nu există niciun impediment pentru organizarea alegerilor anticipate, dacă sunt întrunite condițiile constituționale. El arată că inclusiv actualul Guvern, chiar dacă are atribuții limitate, poate adopta actele necesare.
„Alegerile se organizează pe baza legii, pe baza hotărârilor de Guvern. Nimic nu împiedică Guvernul să adopte hotărârile de natură a duce la alegerile anticipate. Chiar guvernul ăsta, cu competențe reduse, are capacitatea de a decide în acest sens. Autoritatea Electorală pune în aplicare ceea ce a decis Guvernul”, a explicat Tudorel Toader.
În cele din urmă, însă, decizia va depinde atât de voința majorității parlamentare, cât și de opțiunea președintelui, în cazul în care două propuneri succesive de premier sunt respinse în termenul prevăzut de Constituție.
„Dacă există voință a majorității parlamentare, alegerile anticipate sunt o soluție. Depinde însă și de voința președintelui. Când vede că nu poate să formeze un guvern cu susținere majoritară, când vede că Parlamentul îi respinge de cel puțin două ori de la cele 60 de zile de la prima solicitare, are opțiunea, posibilitatea să decidă anticipatele. Domnia sa, în momentul acesta, are bagheta de a ne spune mergem la vot sau căutăm o majoritate care să ducă România mai departe”, a subliniat fostul ministru.
Precedentul din 2009
România s-a mai apropiat de alegeri anticipate în 2009, după căderea Guvernului Emil Boc prin moțiune de cenzură. Președintele Traian Băsescu l-a desemnat atunci premier pe Lucian Croitoru, însă acesta nu a obținut votul Parlamentului. A doua propunere, Liviu Negoiță, nu a mai ajuns niciodată la vot.
În cele din urmă, Parlamentul nu a fost dizolvat. Emil Boc a rămas premier interimar până la alegerile prezidențiale, iar după realegerea lui Traian Băsescu a fost reinstalat în fruntea Guvernului.
