Featured, Politic

Adrian Năstase susține că UE nu se simte bine și va intra la…reanimare

Fostul premier al României, Adrian Năstase, a acordat un interviu exclusiv Agenției MEDIAFAX, în care a vorbit despre UE, care crede că va intra la reanimare, despre relația lui cu liderii PSD, care spune că nu funcționează, dar și despre cum își petrece timpul în izolare.

Domnule Năstase cum credeţi că va arăta Uniunea Europeană după această perioadă ?
Adrian Năstase: În perioada următoare, Uniunea Europeană va intra la reanimare şi nu ştim cum o să iasă de acolo. Este clar că apar tot mai multe tensiuni interstatale, iar obiectivele pe care dictase într-un fel declaraţia Schuman, cuvântarea defapt a fostului ministru al afacerilor externe Robert Schuman, la 9 mai 1950, conţinea două elemente importante. El spunea atunci că Europa nu va fi construită dintr-odată ci prin realizări concrete care să formeze solidaritate. Acum, după 70 de ani vedem că această solidaritate care s-a construit gradual, timp de mai multe decenii, acum se sparge în bucăţi, fiecare ţară încercând să îşi revină în urma crizei coronavirusului folosind cât mai mult din bugetul comun.
Evident că lucrurile merg mai curând înapoi, sunt paşi înapoi, sunt lucruri într-un fel pornite prin Brexit, observăm în Italia de exemplu, gradul de susţinere pentru UE a scăzut foarte mult, este sub 40%. Sunt şi alte exemple. Este clar că euroscepticismul se transformă într-o tentaţie de ieşire din UE. Europa este într-un moment foarte dificil, cum spuneam, se pregăteşte să intre la reanimare şi nu ştim cum va ieşi de acolo, dacă vor fi soluţii pentru o revenire la o formulă solidară sau fiecare pentru sine.

Decizia CCR privind amenzile este una corectă ?
Adrian Năstase: Cred că suntem de acord cu toţii că nivelul amenzilor era foarte ridicat şi nesustenabil pentru foarte mulţi dintre cei care încălcau regulile. Dincolo de acest aspect care mi se pare clar şi probabil că se va ajunge la un sistem mai apropiat de nivelul veniturilor din ţară în ceea ce priveşte viitoarele amenzi, apare o problemă care într-adevăr este importantă, precizată de CCR, în ce măsură decretul stării de urgenţă a respectat Constituţia şi prevederile legale. M-am uitat şi eu pe această decizie. Părerea judecătorilor constituţionali este că practic a fost o depăşire a competenţelor prin decret faţă de reglementările din OUG care instituiau regimul de stare de urgenţă.
Sigur că preşedintele este supărat pentru că judecătorii i-au dat peste degeţele, dar dincolo de asta eu cred că elementul de descurajare legat de amenzi este important, însă el trebuie să fie configurat la un nivel totuşi rezonabil.
Poziţia preşedintelui cu privire la CCR este inacceptabilă. Vrea să aibă şi CCR pe lângă „guvernul lui” şi „parlamentul lui”
Preşedintele Klaus Iohannis a atacat CCR în declaraţiile sale. Ce interese credeţi că sunt la mijloc ?
Adrian Năstase: Eu cred că putem în primul rând să discutăm de un principiu. Cum se constituie CCR. Ea e formată din 9 judecători, dintre care trei sunt numiţi de preşedinte, trei de către Camera Deputaţilor, trei de către Senat. Preşedintele, bănuiesc, care i-a numit pe ultimii doi în urma unor schimbări de la Curte, că ar dori să îi numească pe toţi cei 9. E greu. Într-un fel eu cred că această nemulţumire de a nu avea şi Curtea „a mea”, am pus în ghilimele pentru a trimite la „guvernul meu” şi „parlamentul meu”, în urma unor alegeri anticipate. Iată că judecătorii sunt nedisciplinaţi şi nu răspund unor aşteptări. Poziţia lui Klaus Iohannis este absolut inacceptabilă şi modul în care a acţionat este în afară oricărei reguli a statului de drept.
Ideea de a modifica aceste lucruri, da sigur, se poate modifica, putem reveni la modelul constituţional de dinainte de 2003. Înainte de 2003, deciziile CCR puteau fi cenzurate de către Camerele Reunite ale Parlamentului cu un vot de două treimi care puteau să schimbe sau să se pronunţe asupra unei decizii. Modificarea constituţională din 2003 a eliminat această posibilă cenzură politică a Parlamentului. Dar cum să facem acum ? Să îi numească doamna Macovei pe toţi cei 9 ? Să îi numească preşedintele pe toţi cei 9 ?

Cum comentaţi decizia CEDO în cazul Laurei Codruţa Kovesi ?
Adrian Năstase: Dacă vă uitaţi pe răspunsul CCR rezultă foarte clar că CEDO s-a pronunţat pe o altă temă, nu pe cea legată de decizia Curţii. Iar ca să citez un prieten de-al meu, nu-i dau numele ca să nu îi fac probleme, se pare că nici CEDO nu mai este sub acoperire. E totuşi ciudat cum s-a dat această decizie, ce vizite s-au făcut la Bucureşti într-o anumită perioadă, ce s-a întâplat cu cererea de recuzare a unuia dintre judecători. Iată că CEDO are diferite viteze de lucru. Şi spun lucrul ăsta cu o admiraţie la cum lucrează CEDO. Eu am o plângere la CEDO de 6 ani şi ea încă nu a fost soluţionată. Bănuiesc că în alte situaţii, în condiţiile în care trebuie clarificate anumite lucruri, CEDO poate să funcţioneze mai repede.
În ceea ce priveşte epuizarea căilor interne, eu cred că aici dna Kovesi, putea să meargă pe o completare prin contenciosul administrativ a deciziilor repective, a decretului. Nu a dorit să meargă din câte am înţeles pe formula asta. Eu am impresia că a fost o neînţelegere, ca să nu spun altfel, a fost o modalitate probabil de a transmite această speţă la CEDO, CEDO a vorbit despre drepturile fundamentale, asta este specialitatea sa. Aici la CCR subiectul a fost altul. Aşa încât, cred că au fost nişte probleme de traducere în momentul în care s-au făcut hârtiile.

Ce mesaj a vrut să transmită Viktor Orban prin imaginea Ungariei mari, care îngloba şi Transilvania?
Adrian Năstase: Un mesaj pe care într-un anumit ton revizionist l-a formulat, mai deschis sau mai puţin deschis, de 100 de ani. Răspunsul este foarte simplu. Acceptarea în Parlament a declarării zilei de 4 iunie, ziua Trianonului. Ar fi cu ocazia a 100 de ani de la semnarea de către Titlulescu şi de dr Cantacuzino a tratatului de la Trianon şi cel mai bun răspuns ar fi declararea zilei de 4 iunie, ziua Trianonului, pentru a marca 100 de ani de la tratatul prin care Transilvania a revenit Statului Român. Eu cred că ar mai putea fi comandate 1000 de exemplare în română şi în engleză din cartea pe care am editat-o, atlasul privind Transilvania cu cele 129 de hărţi ale Transilvaniei, o hartă pe care am realizat-o cu profesorul Ioan Aurel Pop, şi câteva exemplare ar putea fi trimise şi lui Victor Orban.

Oficialii din Ungaria îl acuză pe preşedintele Iohannis de instigare la ură.
Adrian Năstase: Klaus Iohannis ştia că asta se va întâmpla, dar a dorit să facă o anumită diversiune inclusiv pentru a acoperi anumite chestiuni interne, dar şi în perspectiva următoarelor alegeri gândind la un anumit electorat din Transilvania. A fost o mare greşeală, ştim foarte bine că legile astea cu autonomia Ţinutului Secuiesc sunt de vreo 15-20 de ani periodic transmise în Parlament. Nimeni dintre partidele româneşti nu le ia foarte în serios, nici UDMR care ştie că proiectele sunt respinse. Preşedintele Iohannis a vrut să marcheze acest timp de discurs de tip suveranist într-un mod foarte ciudat. Pentru că ştim foarte bine că este departe de atitudinea liderilor polonezi sau unguri sau cehi şi este mai aproape de discursurile din Germania, din Franţa în legătură cu formulele naţionaliste. Explicaţia mea este că a fost prost sfătuit şi a luat o decizie foarte proastă care l-a pus într-o lumină proastă şi în ţară pentru că el a încercat să redeschidă cutia pandorei cu toate resentimentele etnice, cu lucruri care nu îşi aveau rostul într-o perioadă în care vorbea despre solidaritate, nevoia de coerenţă de unitate în lupta cu coronavirusul.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut atacuri dure la adresa PSD în ultima perioadă.

Adrian Năstase: A urmat o declaraţie cel puţin ciudată a lui Klaus Iohannis, o declaraţie cu un atac incalificabil la adresa unui partid politic, la adresa PSD. Eu admir faptul că liderii PSD au decis să nu facă decât nişte uşoare declaraţii de răspuns împotriva lui Iohannis, înţeleg că unii jurnalişti apreciază această strategie. După părerea mea, lucrurile ar trebui totuşi clarificate. E vorba totuşi de foarte mulţi membri ai PSD care se simt lezaţi de aceste acuzaţii, cum au fost şi cele legate de vânzarea Ardealului, cum au fost jignirile repetate de aseară.
Aici eu cred practic că ar trebui anunţat că preşedintele Iohannis a devenit persona non grata şi că nu mai există posibilitatea unei comunicări cu el. Ar trebui creată la partid o comisie pentru monitorizarea sa, sigur, nu se pune problema în perioada stării de urgenţă a unor măsuri, dar sunt măsuri constituţionale care vor avea nevoie la un moment dat de o anumită argumentaţie iar eu cred că PSD ar trebui să aibă doar un anumit tip de relaţie doar cu guvernul. Nu este necesar, mai ales după 15 mai să continue nişte relaţii de consultare, de telefoane, de aparenţe, care în mod evident intră în zona de campanie electorală pentru Iohannis şi lucrul acesta este deranjant.

Aţi mai discutat cu liderii PSD ? Cine e potrivit să preia conducerea partidului ?

Adrian Năstase: Nu pot să comentez aceste aspecte. Practic relaţia mea cu liderii PSD nu funcţionează şi neavând o legătură directă nu ştiu ce vor. Probabil au o strategie în interiorul partidului. Vom vedea dacă lucrurile acestea sunt în ordine sau nu. Sunt legat de PSD şi de la început şi după 2000 şi în mai mare măsură. Dar lucrurile s-au schimbat foarte mult, am văzut asta. Eu am un alt mod de a mă raporta la viaţa politică, la relaţiile cu adversarii politici cu care am avut până la urmă bătălii importante. Dar am continuat să ne respectăm şi vorbesc şi de membrii PNL şi de UDMR, dar cred că uneori lucrurile trebuie spuse clar, fără menajamente, nu aruncat cu pietre în ei dar în orice caz cu un fair play care trebuie să existe în politică şi care să îţi permită în anumite situaţii să poţi să bei o cafea

Cum a fost gestionată această criza a coronavirusului în România ?

Adrian Năstase: Noi suntem cu câteva zile înainte de 15 mai şi nu ştim mai nimic. Au loc tot felul de discuţii între membrii guvernului, între liderii politici de la putere. E o lipsă de perspectivă în ceea ce priveşte măsurile economice, dar şi viaţa de fiecare zi după 15 mai care este şi ziua internaţională a familiei.
La guvern ar fi trebuit organizat un conclav al celor care ar fi putut să gândească încă de la început o anumită identificare a unor proiecte nişă care să permită dezvoltări economice. Aţi văzut că oamenii de afaceri s-au orientat singuri. Au trecut de la armament la măşti, unii au inceput să facă ventilatoare. Cred că o încercare de a găsi soluţii inventive, de a folosi cât mai mult creativitatea pentru a pregăti momentele de după criză şi relansarea unei competiţii internaţionale care va fi extrem de dură, ar fi trebuit să fie esenţial.

Cum a fost această perioadă pentru dvs?
Adrian Năstase: Eu sunt la Cornu împreună cu soţia mea, cu unul dintre fiii mei şi cu cei doi nepoţi. Eu nu am ieşit din curte de aici. Am respectat în mod evident regulile, la cumpărături mergea fiul meu să cumpere ce am mai avut nevoie. Mi-am făcut de lucru şi am făcut puţină mişcare aici în curte, m-am ocupat de grădinărit, de reparat, de restaurat cărţi, de citit, de scris pe blog. Eu sunt un om activ şi nu mi-a fost uşor, dar mi-am adus aminte că se poate şi mai rău. Am trecut cu bine peste această perioadă.
Laptele si cornul, un program iniţiat de dvs pe vremea cînd eraţi premier. Guvernanţii au vrut să îl scoată de multe ori.
Adrian Năstase: Acest program a fost introdus de guvernul pe care l-am condus în anul 2002. El avea scopul de a întări copiii, de a ii face sănătoși și împreună cu programul celor 400 de săli de sport să asigure sănătatea copiilor. Nu doar statul la calculator, ci şi miscare şi o hrană sănătoasă. România a fost prima ţară din UE care a introdus acest program şi este interesant că acest program a fost practic preluat de UE şi în 2017-2018 au fost alocate 182 de milioane de euro pentru acest program european, pentru 78.000 de scoli şi s-au distribuit 178 de milioane de lapte. Este o mare greşeală ca acest program să fie oprit pentru că ajuta şi în ceea ce priveşte industria lactatelor din România, dar şi o piaţă de desfacere pentru laptele produs în România.