Un avertisment înfricoșător vine dinspre statele baltice cu privire la strategia post-război a lui Vladimir Putin. Potrivit ministrului de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, Kremlinul se pregătește să declanșeze un val de instabilitate în Uniunea Europeană prin trimiterea a sute de mii de foști soldați, inclusiv foști deținuți și infractori violenți, imediat ce un armistițiu cu Ucraina va fi semnat.
Acest plan,a lui Putin citat de Kiyv Independent, este descris drept un „risc de securitate foarte, foarte probabil pentru Europa”, amenințând să destabilizeze continentul din interior printr-un război hibrid coordonat. Oficialii avertizează că acești indivizi nu vor veni pentru a munci cinstit, ci sunt folosiți ca arme pentru a comite infracțiuni și a perturba ordinea socială.
Planul lui Putin de „război hibrid”
Nucleul acestei amenințări constă în profilul soldaților pe care Rusia intenționează să îi infiltreze. Rapoartele serviciilor de informații estoniene indică faptul că până la 180.000 de deținuți au fost recrutați direct din coloniile penale în unități militare speciale pentru a lupta în Ucraina.
Ministrul Tsahkna avertizează că acești bărbați, mulți dintre ei comițând deja infracțiuni grave la întoarcerea în Rusia, sunt acum poziționați pentru a intra în UE. „Ei vin cu planuri cu adevărat rele”, a declarat Tsahkna, menționând că agențiile speciale rusești organizează deja diverse atacuri în Europa.
Pentru a contracara acest pericol, Estonia a propus o interdicție totală de intrare în spațiul Schengen pentru soldații ruși care au luptat în Ucraina și a invitat Marea Britanie să se alăture acestei inițiative de securitate.
Destabilizarea Vestului, dincolo de războiul convențional
Conducerea estoniană, inclusiv premierul Kristen Michal și șefa politicii externe Kaja Kallas, consideră că un armistițiu în Ucraina nu ar semnala o retragere a lui Putin, ci o pivotare strategică. O pauză în luptele de mare intensitate ar permite Moscovei să își reconstituie forțele convenționale, intensificând simultan eforturile de destabilizare a Occidentului.
Există temeri tot mai mari că forțele speciale ruse și operativii GRU, eliberați de pe frontul ucrainean, vor viza infrastructura critică europeană, cum ar fi rețelele energetice, conductele de date și hub-urile logistice.
Aceste avertismente vin pe fondul unor incidente recente, precum avarierea cablurilor submarine din Marea Baltică și bruiajul GPS, considerate teste pentru operațiuni de sabotaj mai ample.
Amenințarea militară la granița NATO și Coridorul Suwalki
Perspectivele pe termen lung rămân sumbre pentru flancul estic al NATO. Tallinn estimează că Rusia are nevoie de doar trei până la cinci ani de pace în Ucraina pentru a-și reface capacitatea militară la un nivel care să îi permită să provoace statele baltice: Estonia, Letonia și Lituania.
În ciuda pierderilor semnificative, Rusia își extinde activ armata, vizând o forță de 1,5 milioane de soldați în acest an și formând noi divizii în districtele militare Leningrad și Moscova, mai avertizează Kyiv Independent.
Vulnerabilitatea Coridorului Suwalki, fâșia îngustă de pământ care leagă statele baltice de restul NATO, rămâne o preocupare critică. Dacă Rusia ar ocupa acest coridor, ar izola fizic Estonia și vecinii săi de întăririle terestre aliate, transformând amenințările hibride într-o criză existențială.
