Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a avertizat într-o postare publicată luni pe Facebook, citată de AFP, că Rusia dispune pe linia frontului de resurse și trupe de „cel puțin trei ori mai multe” decât Ucraina. „În prezent, inamicul beneficiază de de trei ori mai multe forţe şi resurse”, a transmis el, subliniind că „în sectoarele principale ale frontului, are de până la patru-șase ori mai multe”.
Potrivit lui Sîrski, rusia recurge la o tactică numită „avansare târâș”, folosind mici grupuri de infanterie care se infiltrează prin spațiile dintre poziții pentru a evita confruntările directe. Această strategie le-a permis forțelor ruse să obțină câștiguri rapide în zona orașului Dobropillia din Donețk, unde au avansat cu circa 10 kilometri într-un timp scurt la jumătatea lunii august, înainte de a fi blocate de contraatacurile ucrainene.
Declarațiile vin pe fondul unor noi îngrijorări privind capacitatea Ucrainei de a rezista pe termen lung în fața unei armate ruse care continuă să mobilizeze resurse umane și materiale masive, în ciuda pierderilor considerabile.
Ritmul ofensivei ruse în august: avans constant, dar mai lent
Analiza datelor publicate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) arată că, pe parcursul lunii august 2025, forțele ruse au continuat să avanseze pe frontul de est, însă într-un ritm mai lent față de lunile anterioare. Totuși, avantajul numeric și material rămâne de partea Moscovei, iar acest lucru face dificilă stabilizarea liniei de apărare pentru Kiev.
În ciuda acestui tablou, Sîrski a prezentat și un bilanț pe care l-a numit „pozitiv”: „A trebuit să stabilizăm situaţia în zonele cele mai ameninţate (…) recuperând teritoriile pierdute, protejând oraşele noastre de rachetele şi dronele inamice şi lovind în profunzime în Rusia”, a afirmat el.
Potrivit generalului, armata ucraineană a reușit în august să recupereze 58 de kilometri pătrați și mai multe localități.
Rusia controlează 20% din Ucraina
La peste trei ani de la începutul invaziei pe scară largă, Rusia deține controlul asupra a aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. Moscova continuă să desfășoare operațiuni ofensive, cu obiectivul de a câștiga teren suplimentar, chiar dacă acest lucru vine cu pierderi grele în rândul trupelor și cu costuri economice uriașe.
Această realitate menține presiunea asupra Kievului și obligă aliații occidentali să caute soluții de sprijin suplimentare care să nu genereze însă o escaladare directă a conflictului cu Rusia.
Planul „Sky Shield”: scut aerian fără NATO
Una dintre cele mai discutate idei în cercurile de securitate europene este așa-numitul plan „Sky Shield”, conceput de un grup de experți militari europeni și ucraineni, printre care fostul comandant NATO în Europa, Philip Breedlove, și fostul adjunct britanic Sir Richard Shirreff. Relatat de The Guardian și preluat de presa europeană, planul prevede crearea unei forțe aeriene voluntare, separată de NATO, formată din state europene dispuse să patruleze cerul Ucrainei cu cel puțin 120 de avioane moderne de vânătoare.
Scopul ar fi protejarea marilor orașe și a infrastructurii critice de atacurile cu rachete și drone lansate de Rusia. Patrulele ar acoperi vestul și centrul Ucrainei, incluzând orașe precum Liov și Odesa, precum și centralele nucleare active. Zonele de pe linia frontului ar rămâne însă în responsabilitatea apărării antiaeriene ucrainene.
Criticii avertizează că riscul de escaladare ar rămâne ridicat: un singur incident – cum ar fi doborârea accidentală a unui avion occidental – ar putea declanșa reacții periculoase. Proponenții susțin însă că Moscova ar evita confruntarea directă: „Moscova nu a îndrăznit să își trimită avioanele de luptă dincolo de liniile frontului încă din 2022”, notează experții. Un alt scenariu aflat în discuție, prezentat de NBC News este crearea unei zone tampon demilitarizate pe teritoriul Ucrainei, ca parte a unui eventual acord de pace.
Ideea ar presupune stabilirea unei regiuni neutre, monitorizate internațional, între forțele ruse și cele ucrainene. Supravegherea ar fi realizată în principal de SUA, folosind capacități tehnologice avansate – drone și sateliți – și de trupe din state non-NATO, precum Arabia Saudită sau Bangladesh. Scopul ar fi de a preveni reluarea ostilităților și de a garanta securitatea Ucrainei fără a implica direct NATO. În același timp, se discută și despre un pachet economic complementar, cu Turcia în rol de garant pentru libertatea navigației prin Marea Neagră.
Sprijin militar și economic din partea SUA
Pe lângă discuțiile despre zona tampon, Washingtonul explorează posibilitatea unui acord militar bilateral cu Ucraina, evaluat la aproximativ 100 de miliarde de dolari. Acest pachet ar permite Kievului să achiziționeze masiv armament american de ultimă generație, consolidându-și astfel capacitatea defensivă pe termen lung.
Negocierile prevăd însă și concesii: cedarea unor drepturi intelectuale asupra tehnologiilor dezvoltate local. Dacă va fi finalizat, acordul ar reprezenta un pilon central în arhitectura de securitate post-conflict, pregătită de Occident pentru a preveni repetarea agresiunii ruse.
În timp ce Ucraina se confruntă cu un adversar de trei ori mai puternic pe front, Occidentul rămâne prins între două imperative: pe de o parte, nevoia de a sprijini Kievul pentru a rezista și a-și proteja populația; pe de altă parte, riscul escaladării într-un conflict direct cu Rusia.
Planurile precum „Sky Shield” sau zona tampon arată dorința de a găsi soluții creative, însă implementarea lor depinde de voința politică și de acceptarea unor riscuri considerabile.
Declarațiile generalului Oleksandr Sîrski pun din nou în lumină realitatea dură a războiului: Rusia are un avantaj numeric și logistic covârșitor. Chiar dacă Ucraina reușește contraatacuri punctuale și recuperează teritorii, diferența de resurse rămâne imensă.
În lipsa unei implicări mai puternice a aliaților occidentali, Kievul va fi obligat să continue să reziste cu mijloace limitate. Iar pentru Europa și SUA, dilema rămâne aceeași: cum să ajute Ucraina fără a intra într-o confruntare directă cu Rusia.