Deputatul neafiliat, Oana Bîzgan, a depus la Senat, un proiect care acordă cuplurilor drepturi juridice şi de a creşte împreună copiii unuia dintre parteneri.
„În cadrul UE, în virtutea principiului subsidiarităţii, reglementarea formelor de convieţuire nu ţine de competenţa exclusivă a UE – fiecare stat membru este responsabil de asigurarea cadrului legal necesar protejării vieţii privae şi familiale a cetăţenilor săi. La nivelul UE, 22 de ţări, prin reglementările aduse, oferă cetăţenilor posiblitatea să-şi oficializeze relaţia de cuplu fără a fi obligaţi la căsătorie, aceştia având ca alternativă parteneriatul civil. Singurele state membre care nu asigură niciun fel de protecţie juridică cuplurilor care trăiesc în uniuni consensuale sunt România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia (potrivit Eurostat – n.r)”, explică Bîzgan în expunerea de motive a proiectului.
„Atât CEDO cât şi Curtea de Justiţie Europeană au dat decizii cu privire la obligaţia ca statele membre să asigure cadrul legal necesar protejării drepturilor şi intereselor cuplurilor care trăiesc în uniuni consensuale. De asemenea, trebuie să se ţină cont, în virtutea art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de evoluţia societăţii şi de faptul că există mai multe moduri în care se poate duce o viaţă de cuplu şi de familie. Îi revine statului datoria să asigure mijloacele necesare protejării tuturor formelor de organizare a vieţii private, acordând posibilitatea înscrierii lor într-un cadru juridic mai suplu decât cel furnizat de căsătorie”, se arată în expunerea de motive.
Parteneriatul civil nu poate fi încheiat de o persoană sub 18 ani şi nici de către o persoană „care nu este cetăţean român sau care este cetăţean străin cu reşedinţa în România de mai puţin de un an|”, potrivit sursei citate. Totodată, parteneriatul civil nu poate fi încheiat de o persoană lipsită de discernământ şi nici nu poate fi încheiat între persoane care sunt rude de până la gradul al patrulea. Interdicţiile legate încheierea parteneriatului civil între rude se aplică şi relaţiilor care decurg din adopţie.
Prin iniţiativa legislativă partenerii care încheie un astfel de acord au dreptul de a opta pentru „regimul comunităţii de bunuri”, astfel ambii parteneri beneficiind de ceea ce dobândesc în timpul parteneriatului civil.
„Dacă partenerii au optat pentru regimul comunităţii de bunuri, constituie bunuri comune şi sunt în proprietate comună a partenerilor toate bunurile pe care partenerii civili le dobândesc prin munca lor în timpul parteneriatului civil, când şi cele care provin din uzul acestor bunuri. Partenerii vor fi coproprietari în părţi egale asupra bunurilor comune din parteneriat, dacă nu au convenit altfel. Bunuri comune sunt şi câştigurile din drepturile de autor şi din drepturile conexe dobândite în timpul parteneriatului civil, cele din jocuri de noroc, precum şi veniturile din muncă şi asigurări sociale ori asimilate acestora sunt considerate a fi proprietate comună a partenerilor dacă ele erau scadente în timpul parteneriatului”, potrivit proiectului de lege.

