Vladimir Putin a avut o ieșire dură la adresa NATO, Uniunii Europene și a liderilor occidentali, într-un discurs marcat de acuzații și amenințări. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Rusia și Occident, amplificate după prezentarea raportului privind alegerile anulate din România. Liderul de la Kremlin a criticat direct democrațiile europene și a avertizat că Moscova nu va rămâne pasivă în fața provocărilor.
Vladimir Putin îi ia apărarea lui Călin Georgescu
Prezentarea raportului privind anularea alegerilor din România în cadrul reuniunii liderilor europeni a generat o reacție virulentă din partea Kremlinului.
Vladimir Putin a folosit prilejul unei conferințe de presă pentru a-l ataca direct pe președintele Nicușor Dan, apărându-l totodată pe Călin Georgescu, despre care a spus că este „un exemplu de lider incomod pentru sistemele care nu mai cred în democrație autentică”. Liderul rus a acuzat elitele occidentale că „denaturează procesul democratic” și că încearcă să își mențină controlul prin „farse electorale”.
„Etablishmentul nu este dispus să renunțe la putere, înșelându-și în mod deschis propriii cetățeni, escaladând situația pe plan extern și recurgând la orice fel de trucuri în propriile țări – din ce în ce mai mult la limita legii, dacă nu chiar dincolo de aceasta. Însă transformarea la nesfârșit a procedurilor electorale democratice într-o farsă și manipularea voinței poporului, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în România, nu va funcționa”, a subliniat Putin în cadrul conferinței.
În discursul său, Putin a insistat asupra ideii că aceste practici nu pot fi menținute la nesfârșit, susținând că interzicerea oponenților politici sau limitarea accesului acestora la procesul electoral nu face decât să le sporească legitimitatea. „Am mai văzut asemenea încercări și toate au eșuat. Poporul are memorie și nu poate fi manipulat la nesfârșit”, a spus președintele Federației Ruse, avertizând că „Europa se joacă periculos cu principiile democrației pe care pretinde că le apără”.
Uniunea Europeană se pregătește de un război hibrid cu Rusia
Uniunea Europeană accelerează pregătirile pentru a face față unui posibil război hibrid cu Rusia, în contextul intensificării atacurilor cu drone și a acțiunilor cibernetice care vizează statele membre. La finalul reuniunii de securitate de la Copenhaga, președintele Nicușor Dan a anunțat că s-au inițiat discuțiile privind finanțarea planului european de apărare împotriva dronelor. „Treaba Consiliului European este să discute de bani și calendarul de realizare a măsurilor care se propun”, a declarat șeful statului, subliniind că această strategie este tratată ca o prioritate comună a flancului estic.
În cadrul conferinței, președintele a explicat că noul concept de „zid anti-drone” depășește simpla chestiune de vecinătate cu Rusia, devenind o problemă reală de securitate continentală. Nicușor Dan a precizat că discuțiile din Copenhaga reprezintă doar un pas preliminar, urmând ca detaliile finale să fie adoptate în Consiliul European din 23–24 octombrie. „Există nuanțe în discuție, dar deja nu mai e o chestiune de vecinătate cu Rusia. E o amenințare cu care ne confruntăm și chiar dacă au fost nuanțe, se merge pe conceptul acesta de zid anti-drone”, a spus președintele României.
Pe aceeași temă, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat că România lucrează, alături de Ucraina, la dezvoltarea unor drone de interceptare destinate apărării aeriene. Oficialul a subliniat că scopul proiectului nu este ofensiv, ci exclusiv defensiv. „Vrem capabilități pentru apărare, noi nu atacăm pe nimeni și asta vrem să fie clar”, a afirmat Moșteanu, precizând că propunerea Comisiei Europene privind „zidul de drone” este încă la nivel de concept, dar țările de pe flancul estic au cerut deja granturi și colaborare tehnică accelerată pentru implementare.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a estimat recent că Uniunea Europeană ar putea îmbunătăți semnificativ capacitățile de detectare a dronelor într-un interval de 12 luni, deși dezvoltarea unei rețele complete terestre și maritime va necesita mai mult timp. Declarația sa a fost susținută de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a subliniat necesitatea urgentă a consolidării apărării aeriene: „Trebuie să ne protejăm cerul”, a transmis Rutte, într-o intervenție comună cu Ursula von der Leyen, la Bruxelles.
Vladimir Putin îi atacă dur și pe Donald Trump
Președintele Vladimir Putin a reacționat dur la afirmațiile recente ale liderului american Donald Trump, care a descris Rusia drept un „tigru de hârtie”. În cadrul aceluiași discurs susținut în stațiunea Sochi, liderul de la Kremlin a avertizat că Moscova nu va rămâne pasivă dacă va considera că este provocată de Europa sau de alianța NATO.
Putin a ironizat remarca lui Trump, spunând că, dacă Rusia – aflată în conflict deschis cu o coaliție condusă de SUA și NATO – este considerată un „tigru de hârtie”, atunci ce mai poate fi spus despre puterea Alianței Nord-Atlantice. „Dacă luptăm cu întregul bloc NATO, ne mișcăm, avansăm și ne simțim încrezători, iar noi suntem un tigru de hârtie, atunci ce este NATO în sine?”, a întrebat liderul rus, într-un ton provocator.
În același discurs, președintele Rusiei a avertizat că țara sa este pregătită să răspundă imediat oricărei provocări în plan militar, subliniind că „contramăsurile nu vor întârzia să apară”. Putin a afirmat că statele membre NATO alimentează conflictul din Ucraina prin livrări de armament, informații și instruire pentru forțele ucrainene, acuzând Occidentul că menține deliberat tensiunile pentru a justifica propria politică de reînarmare.
Totodată, liderul de la Kremlin a calificat drept „absurde” temerile unor țări europene privind un posibil atac rusesc asupra unui stat membru NATO. „Vreau doar să spun: calmați-vă, dormiți liniștiți și ocupați-vă de propriile probleme. Uitați-vă doar la ce se întâmplă pe străzile orașelor europene”, a transmis Putin, reluând discursul său obișnuit despre decăderea morală și socială a Occidentului.
Vladimir Putin cheamă Kievul la noi negocieri
Liderul de la Kremlin a declarat că armata ucraineană se confruntă cu o criză majoră de personal și cu un număr tot mai mare de dezertări, în timp ce Rusia dispune, potrivit lui, de efective suficiente. În acest context, Vladimir Putin a sugerat că autoritățile de la Kiev ar trebui să ia în considerare începerea unor negocieri pentru oprirea conflictului.
Președintele rus a mai precizat că Moscova deține controlul asupra aproape întregii provincii Luhansk, a circa 81% din Donețk și a aproximativ 75% din regiunile Zaporijia și Herson. Totodată, Kremlinul reafirmă că nu va accepta încheierea războiului până când Ucraina nu se va retrage complet din aceste teritorii, pe care Rusia le-a declarat anexate în 2022.