Ungaria a acceptat includerea, în noul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, a unei clauze care interzice furnizarea de gaze naturale lichefiate rusești (GNL), o decizie ce marchează o schimbare notabilă de atitudine la Budapesta, relatează EUobserver.
Mișcarea este cu atât mai surprinzătoare cu cât premierul Viktor Orban a fost, până acum, unul dintre cei mai vizibili susținători ai unei relații apropiate cu Moscova, iar Ungaria era considerată o „țară prietenă cu Rusia” în interiorul blocului comunitar.
Ungaria, de acord cu cu sancțiunile UE împotriva Rusiei
Surse diplomatice susțin că reprezentantul Ungariei nu a formulat nicio obiecție în cadrul reuniunii ambasadorilor UE din 8 octombrie, unde s-a discutat interdicția privind gazele naturale lichefiate rusești (GNL), deși Budapesta ceruse anterior o scutire de la sancțiuni.
Schimbarea de ton vine la scurt timp după ce, pe 26 septembrie, premierul Viktor Orban a publicat o înregistrare a discuției sale cu fostul președinte american Donald Trump, în care acesta afirma că „nu dă vina pe Ungaria și Slovacia pentru achiziționarea de energie rusească, deoarece aceste țări nu au de ales”. Cu toate acestea, Orban declara atunci că Budapesta nu va respecta cererile Bruxelles-ului în materie de politică energetică, accentuând tensiunile cu instituțiile europene.
Pe 1 octombrie, premierul Viktor Orban a reafirmat poziția guvernului său privind relațiile energetice cu Rusia, precizând că Ungaria nu va refuza achiziția de petrol rusesc, deoarece acesta rămâne mai avantajos din punct de vedere financiar.
Liderul de la Budapesta a explicat că „dacă le cumpărăm la un preț mai mare, le vom vinde la un preț mai mare – iar acest lucru va costa mai mult familiile maghiare”, argumentând că deciziile sale au ca prioritate protejarea economiei interne și menținerea prețurilor accesibile pentru populație.
Doar două țări se mai opun
Negocierile privind adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei sunt încă blocate, principalele piedici venind din partea Slovaciei și Austriei, potrivit publicației EUobserver.
Viena insistă ca în document să fie inclusă o prevedere care să permită „dezghețarea activelor rusești în valoare de două miliarde de euro”, bani ce ar urma să fie transferați către Raiffeisen Bank International ca despăgubire pentru pierderile suferite în urma unei decizii a instanței din Rusia. În schimb, Bratislava refuză introducerea de noi măsuri restrictive, susținând că actuala „politică climatică a UE este în detrimentul industriei auto slovace”, un sector esențial pentru economia țării.
Și Spania a intervenit în discuții, cerând o „mai bună coordonare” între planurile de renunțare la combustibilii fosili și politica de sancțiuni aplicată Moscovei, avertizând asupra riscului unor politici incoerente la nivel european. Totuși, intervenția Madridului nu a avut valoare de veto și nu a fost însoțită de propuneri concrete.
Situația a stârnit confuzie în rândul diplomaților europeni, unul dintre participanți recunoscând că „nu prea înțeleg ce vrea Spania”, semn că divergențele din interiorul Uniunii continuă să îngreuneze procesul de adoptare a noilor sancțiuni.
Se pregătesc noi sancțiuni împotriva Rusiei
Publicația EUobserver notează că o parte dintre prevederile noului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei au fost deja agreate la nivel informal între statele membre.
Printre acestea se află „introducerea unor măsuri restrictive împotriva a cel puțin 31 de persoane fizice și juridice implicate în sprijinirea agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, precum și includerea a peste 120 de petroliere din „flota din umbră” rusă pe lista entităților sancționate.
De asemenea, noul set de măsuri ar urma să prevadă înăsprirea restricțiilor impuse sectorului bancar rusesc, în efortul de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul.