Donald Trump i-a arătat lui Vladimir Putin cu ce forță militară inimaginabilă s-ar confrunta țara sa, incapabilă deocamdată să învingă Ucraina, în cazul în care ar intra în conflict, notează expertul în securitate Hari Bucur-Marcu. De asemenea, el a explicat și motivul pentru care Trump l-a lăsat pe Putin să vorbească primul, la întâlnirea față în față pe care Rusia a cerut-o și la care a venit nepregătit.
Întâlnirea de la baza militară americană din Alaska, dintre Donald Trump și Vladimir Putin, a fost o încercare de a convinge Rusia să înceteze agresiunea asupra Ucrainei, mai spune Hari Bucur-Marcu. El adaugă că această întâlnire a fost doar un pas într-un proces mai amplu, iar Trump s-a folosit de prilej pentru a-i arăta lui Putin diferența incredibilă de forță militară dintre cele două puteri rivale până la decăderea Moscovei.
Întâlnirea Putin-Trump, prin ochii unui expert în securitate națională
„Foarte pe scurt, deoarece oricum nu e mai nimic de spus cu certitudine, iar de speculat sunt alții mai abili decât mine, întâlnirea dintre delegațiile americană și rusă, conduse de președinții Donald J. Trump și Putin Vladimir Vladimirovici, de azi noapte (ora Europei), de la o bază militară a Statelor Unite, din Alaska a fost doar o tentativă de convingere a agresorului rus să oprească agresiunea sa asupra Ucrainei”, arată expertul.
Potrivit acestuia, întâlnirea a reprezentat o etapă, un gest într-un proces mai amplu și de durată, menit să convingă Rusia să înceteze temporar focul. Aceasta ar fi doar primul pas în oprirea războiului, care presupune, pe lângă încetarea focului, separarea și retragerea forțelor de pe teatrul de război, demobilizarea acestora, interpunerea unor forțe internaționale pentru supravegherea respectării armistițiului și alte garanții, precum inspecțiile neanunțate în baze militare, mai explică specialistul.
Primele concluzii
Cele două părți nu au reușit stabilească un armistițiu suficient de lung pentru a permite negocierea etapelor următoare, mai spune Bucur-Marcu.
„A fost evident pentru toată lumea care a urmărit evenimentele din Alaska în direct că nu s-a ajuns acolo, la convingerea rușilor, cu Putin în frunte, să oprească războiul, adică agresiunea lor asupra Ucrainei, sau măcar să înceteze focul, pentru o perioadă de timp suficientă pentru a se putea negocia configurația etapelor următoare și în final a păcii propriu-zise”, a continuat Hari Bucur Marcu.
El menționează că Trump pare să prefere abordarea diplomatică, în paralel cu negocierile economice cu China, evitând sancțiuni unilaterale care ar afecta relația bilaterală, ceea ce amână aplicarea unor măsuri de constrângere asupra Rusiei.
În concluzie, expertul arată că procesul de convingere a Rusiei va continua, urmând să fie implicate și state europene și Ucraina, prin noi runde de negocieri sau prin alte tentative diplomatice.
Trump a etalat forța Americii
Expertul în securitate afirmă că Statele Unite au făcut tot posibilul pentru a facilita întâlnirea. „Au acceptat propunerea rusului de a se întâlni față în față cu americanul, chiar în condițiile în care nu era nimic pregătit concret, de convenit între ei, ceva care să justifice deplasarea până în Alaska”, explică Hari Bucur-Marcu.
„Au pregătit baza lor militară pentru primirea lui Putin, cu covor roșu doar pentru președintele Americii, cu alăturarea celor două aeronave prezidențiale pe aceeași bretea de parcare, pentru a se putea face o comparație vizuală, din care să rezulte că a americanului e mai mare”, mai explică specialistul în securitate.
În plus, Americanii „au survolat primirea rusului cu o formație din cele mai puternice aeronave americane, nedetectabile (adică care ar putea pătrunde în spațiul aerian rusesc fără ca rușii să știe asta, așa cum au făcut-o recent în Iran), au adus și prezentat la întâlnire o escadrilă de avioane din acestea, multirol, ca să le poată vedea Putin și de aproape”, mai precizează Bucur-Marcu.
Dar, mai spune el, reprezentanții SUA „s-au purtat frumos cu delegația rusească și cu Putin personal, care s-a simțit în siguranță, inclusiv a acceptat să se urce în mașina blindată a americanului, fără vreun însoțitor de-al său (arestarea și trimiterea lui în fața Tribunalului Penal Internațional nu era oricum posibilă, deoarece teritoriul Statelor Unite nu se află sub jurisdicția acelui tribunal), au modificat formatul convenit inițial al întâlnirii și mai ales au evitat să tragă concluzia că tot ce fac rușii este să tragă de timp, înainte ca occidentalii să treacă la măsuri finale de constrângere a lui Putin să oprească războiul”.
O improvizație ce poate duce la orice
Hari Bucur Marcu susține că întâlnirea reprezintă o improvizație strategică fără precedent. „Trebuie să recunoaștem că suntem în fața unei improvizații strategice, care nu are precedent și care se poate dezvolta într-un sens sau în celălalt, în funcție de parametri greu de anticipat”, a subliniat el.
Potrivit expertului, dacă occidentalii, conduși de Trump, nu ar încerca această abordare, ar trebui să treacă direct la măsuri de constrângere împotriva Rusiei și a susținătorilor săi internaționali, cu China comunistă în prim-plan.
„Trump dă semne că ar prefera să includă problema sprijinului chinez pentru Rusia lui Putin în pachetul de negociat bilateral, America-China, decât să ia măsuri unilaterale de sancționare a Chinei, dacă Xi ar continua să acorde sprijin Rusiei. Ceea ce presupune tărăgănarea momentului în care va trece la constrângerea rușilor să înceteze războiul”, a mai spus Bucur-Marcu.
În viziunea expertului în securitate , Trump nu a ajuns încă la concluzia că Putin nu poate fi convins să oprească agresiunea asupra Ucrainei. Procesul de convingere va continua prin informarea europenilor și a ucrainenilor despre discuțiile purtate cu delegația rusă. În funcție de reacțiile acestora, se va decide organizarea unei noi întâlniri între Occident și Rusia, cu participarea europenilor și a președintelui Ucrainei, sau renunțarea la alte tentative diplomatice.
„Ceea ce este o victorie pentru Putin. Este o victorie în sensul că fiecare zi care trece fără sa Rusia să sufere noi sancțiuni și noi lovituri din partea Ucrainei, mai ales pe teritoriul Patriei Mamă este un câștig pentru ruși, chiar dacă în aceeași zi le mor, le sunt răniți și le dispar militarii aflați în contact direct cu forțele ucrainene, cu sutele și în unele zile chiar cu mia de pierderi umane”, a încheiat Hari Bucur Marcu.
De ce a vorbit Putin înaintea lui Trump
Expertul în securitate a explicat și culisele felului în care s-a desfășurat declarația de presă a celor doi, spunând că Trump a vrut să evidențieze faptul că Putin nu a venit pregătit pentru a încheia un acord de încetare a focului.
„Întânirea dintre delegațiile americană și rusă a fost propusă de ruși, care au agreat să se întânească cu americanii pe un teren oarecum comun, fără să aibă pregătită vreo declarație comună, la finalul întâlnirii care nici măcar o agendă de discuții, făcută publică, nu a avut”.
„Așa că, după mintea mea, a fost normal ca Putin să spună primul ce avea de comunicat, ca inițiatorul întânirii, după care Trump să tragă concluziile și de fapt să aibă ultimul cuvânt”, a adăugat Hari Bucur-Marcu.
„Faptul că mintea mea e normală mi-a fost confirmat din două surse. Mike Pompeo, fostul secretar de stat (și multe alte importante demnități) în mandatul Trump 45, care, imediat după conferința de presă a confirmat, într-o intervenie televizată, din cunoașterea intimă a personalității lui Trump, că acesta insistă să aibă întotdeauna ultimul cuvânt.
A doua sursă a fost Donald Trump însuși, care, după aceeași conferință, a revenit în sala unde avusese loc întâlnirea dintre americani și ruși și a acordat un interviu lui Sean Hannity, de la Fox News, în care a ținut să precizeze că el a fost cel care a concluzionat întâlnirea și nu Putin”, mai explică expertul.
Trump, nemulțumit de rezultat dar optimist. Cum l-a contrazis pe Putin
„Ce a spus Trump diferit de ceea ce a spus Putin a fost că un acord nu este un acord decât atunci când este finalizat (a deal is not a deal until it is done), pe când Putin spusese pe timpul intervenției sale că ar fi finalizat un acord cu Trump”, mai notează speicalistul în securitate.
Bucur-Marcu evidențiază faptul că Putin a încercat să producă disensiuni între occidentali. „Ca de fiecare dată, rusul a ținut să arate că, în mintea lui, America este singura metropolă a Occidentului, toate celelalte națiuni de civilizație occidentală fiind doar colonii ale Washington-ului.
În același timp, Putin insistă că guvernanții de la Kiev nu ar fi legitimi și prin faptul că ar fi doar niște marionete ale americanilor, puse în funcții, cu președintele lor cu tot, printr-o lovitură de stat, în 2014”.
„Și de aceea a anunțat Putin (și a fost apoi contrazis final de Trump) că înțelegerea verbală dintre el și american surclasează orice ar vrea europenii și ucrainienii (care, potrivit lui Putin, ar putea doar să pună bețe în roate implementării acelei înțelegeri).
Dacă nu ar fi avut ultimul cuvânt, Donald Trump nu ar mai fi putut să corecteze afirmația lui Putin și să precizeze că abia după ce va avea acordul aliaților din NATO, al altor europeni și desigur al Ucrainei se va putea ocupa de pasul următor al procesului, care ar trebui să constea dintr-o nouă întâlnire, de data asta între Putin, agesorul, și Zelenski, agresatul, cu o eventuală prezență americano-europeană”, mai spune Bucur-Marcu.
