Politicienii europeni au început să discute despre un plan necesar pentru protejarea Groenlandei, în contextul declarațiilor tot mai agresive făcute în ultimele zile de administrația lui Donald Trump, care și-a exprimat repetat intenția de a prelua insula arctică, scrie Politico.
„Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Donald Trump”, a declarat zilele trecute un diplomat al UE, pe fondul insistențelor Casei Albe privind preluarea Groenlandei de către SUA.
„El este într-o dispoziție agresivă și trebuie să fim pregătiți”, a insistat acesta, citat de Politico.
Reacția oficialului european vine în contextul tensiunilor crescânde transatlantice cu privire la soarta Groenlandei, teritoriul autonom danez dorit foarte mult de președintele SUA.
Discuții directe SUA-Danemarca
Primii pași spre o discuție directă au fost deja făcuți. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că intenționează să discute săptămâna viitoare cu oficialii danezi, după apelul făcut de oficialii de la Copenhaga și Nuuk în acest sens.
Discuțiile nu vor fi simple. Casa Albă a declarat că Trump ar prefera să achiziționeze teritoriul prin negociere și că ar lua în considerare cumpărarea insulei, dar că ia în calcul și folosirea forței militare.
Miercuri, ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a declarat că el și omologii săi din Germania și Polonia au discutat despre un răspuns european comun la amenințările lui Trump.
„Miza este modul în care Europa, UE, poate fi consolidată pentru a descuraja amenințările și atacurile la adresa securității și intereselor sale”, a declarat Barrot.
„Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată, așa că amenințările trebuie să înceteze”, a spus el.
Situația i-a lăsat pe europeni într-o situație complicată, nesiguri cum să răspundă la amenințările lui Trump. Politico a luat în calcul opțiunile pe care Europa le are la dispoziție în acest sens.
Un compromis. Dar ce presupune acesta?
Trump a afirmat în mod repetat că Groenlanda este vitală pentru interesele de securitate ale SUA și a acuzat Danemarca că nu face suficient pentru a o proteja în fața mișcărilor Chinei și Rusiei în Arctica.
O soluție negociată, în urma căreia toată lumea ar putea să revendice o victorie, atât Trump, cât și Groenlanda sau Danemarca, este probabil cea mai rapidă cale de ieșire din această situație dificilă. Un fost înalt oficial NATO a sugerat că alianța ar putea media între Groenlanda, Danemarca și SUA, așa cum a făcut-o cu Turcia și Grecia în disputa acestora.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat miercuri că Trump și consilierii săi nu consideră că Groenlanda este suficient de bine protejată.
Aliații NATO iau în considerare, prin urmare, noi propuneri către Trump, care ar putea consolida securitatea Groenlandei, în ciuda opiniei lor că orice amenințare directă din partea navelor rusești și chineze asupra teritoriului este exagerată.
Printre alte propuneri, alianța ar trebui să ia în considerare accelerarea cheltuielilor de apărare în Arctica, organizarea mai multor exerciții militare în regiune și trimiterea de trupe pentru a asigura securitatea Groenlandei și pentru a liniști Statele Unite, dacă este necesar, au spus trei diplomați NATO, citați de Politico.
Alianța ar trebui, de asemenea, să fie deschisă la crearea unui program „Santinela Arctică” – care ar presupune mutarea resurselor sale militare în regiune – similar cu inițiativele din estul Europei și de la Marea Baltică, au spus doi dintre diplomați.
„Tot ce se poate face” pentru a consolida prezența alianței în apropierea Groenlandei și pentru a satisface cerințele lui Trump „ar trebui să fie maximizat”, a spus unul dintre diplomații NATO citați.
Trump a afirmat, de asemenea, că dorește Groenlanda pentru vastele sale zăcăminte minerale și potențialele rezerve de petrol și gaze.
Dar există un motiv pentru care Groenlanda a rămas în mare parte neexploatată: extragerea resurselor este dificilă și foarte costisitoare, ceea ce le face mai puțin competitive decât importurile chinezești.
Oficialii danezi spun că au încercat ani de zile să convingă aliații de necesitatea investițiilor în Groenlanda, dar omologii lor europeni nu au fost receptivi — deși un diplomat al UE familiarizat cu problema a declarat că există semne că atitudinea se schimbă.
Mai mulți bani pentru Groenlanda
Administrația Trump a început deja să susțină mișcarea de independență a Groenlandei. Argumentul este că, dacă teritoriul arctic părăsește Regatul Danemarcei și semnează un acord cu SUA, va fi inundat cu bani americani.
UE și Danemarca încearcă în acest timp să convingă locuitorii Groenlandei că le pot oferi condiții mai bune.
Bruxellesul intenționează să-și dubleze cheltuielile pentru Groenlanda începând din 2028, în conformitate cu planurile bugetare pe termen lung elaborate după ce Trump a început să revendice teritoriul, potrivit unui proiect de propunere al Comisiei Europene publicat în septembrie.
UE ar putea prin urmare dubla cheltuielile pentru Groenlanda la 530 de milioane de euro pentru o perioadă de șapte ani începând din 2028.
Suma se adaugă la banii pe care Danemarca îi trimite Groenlandei ca parte a acordului său cu teritoriul autonom.
Groenlanda ar fi, de asemenea, eligibilă să solicite o finanțare suplimentară de 44 de milioane de euro din partea UE pentru teritoriile îndepărtate asociate țărilor europene, conform aceluiași document.
Sprijinul danez și european se concentrează în prezent în principal pe asistența socială, sănătate, educație și tranziția ecologică a teritoriului. Conform noilor planuri de cheltuieli, acest accent s-ar extinde la dezvoltarea capacității insulei de a extrage resurse minerale.
„Avem foarte mulți oameni care trăiesc sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este înapoiată, iar resursele noastre sunt exploatate în principal fără a aduce profituri semnificative Groenlandei, ci mai ales companiilor daneze”, a declarat Kuno Fencker, deputat din opoziție și susținător al independenței Groenlandei.
Măsuri economice
UE dispune de un instrument politic puternic pe care l-ar putea utiliza pentru a-l descuraja pe Trump: instrumentul anti-coerciție, „bazooka comercială” creată după primul mandat al administrației Trump, care permite UE să riposteze împotriva discriminării comerciale.
UE a amenințat că îl va utiliza după ce Trump a impus taxe vamale, dar l-a abandonat în iulie, după ce cele două părți au ajuns la un acord.
Având în vedere că SUA continuă să impună taxe vamale UE, Bruxelles-ul ar putea recurge din nou la măsuri drastice, scrie Politico.
„Exporturile noastre către Statele Unite depășesc cu puțin 600 de miliarde de euro, iar pentru aproximativ o treime din aceste mărfuri avem o cotă de piață de peste 50%, fiind absolut clar că aceasta este și puterea de care dispunem”, a declarat Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, citat de POlitico.
Dar Trump ar trebui să fie convins că UE este serioasă, având în vedere că toate declarațiile dure nu au dus la nimic data trecută.
Varianta militară
Dacă SUA decid să cucerească Groenlanda militar, europenii nu pot face prea multe pentru a împiedica acest lucru.
„Ei (europenii) nu vor ataca preventiv americanii înainte ca aceștia să revendice Groenlanda, deoarece acest lucru ar fi considerat un act de război”, a declarat pentru Politico Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare.
„Dar în ceea ce privește răspunsul la prima mișcare, depinde foarte mult. Dacă americanii au un grup foarte mic de oameni, s-ar putea încerca arestarea acestora, deoarece ar fi vorba de un act criminal”, a spus el.
Situația este diferită dacă SUA ar interveni cu o forță mai mare.
Din punct de vedere legal, este posibil ca Danemarca să fie forțată să răspundă militar. Conform unui ordin permanent din 1952, trupele ar trebui „să intre imediat în luptă, fără să aștepte sau solicite ordine” în „cazul unui atac asupra teritoriului danez”.
Țările europene ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a trimite trupe în Groenlanda — dacă Danemarca o solicită — pentru a crește costul potențial al unei acțiuni militare americane, a declarat un diplomat al UE, repetând sugestiile potrivit cărora Berlinul și Parisul ar putea trimite forțe pentru a descuraja orice incursiune.
Deși este puțin probabil ca aceste forțe să poată rezista unei invazii americane, ele ar avea un efect de descurajare.
„S-ar putea produce un efect de declanșare, în care anumite grupuri de oameni ar sta fizic în cale, ca în situația din Piața Tiananmen, ceea ce ar putea forța armata (americană) să recurgă la violență” sau să se retragă, a declarat Crosbie.
Dar această strategie are un cost ridicat, a spus el. „Este un subiect nediscutat, dar este foarte posibil ca vieți omenești să fie pierdute în încercarea de a respinge pretențiile americane asupra Groenlandei”, a adăugat expertul militar american.
„Europa trebuie să învețe să-și proiecteze puterea”
Într-un text semnat de board-ul editorial, Financial Times a atins la rândul său necesitatea unei abordări tranzacționale în relația cu Trump, care ar include creșterea cheltuielilor pentru protejarea insulei.
Dar poziția cotidianului financiar britanic îndeamnă în același timp Europa la o abordare mai fermă.
„Liderii europeni, inclusiv cei din Marea Britanie, trebuie să adopte o abordare mai fermă în relația cu SUA lui Trump. Președintele pare să-și clasifice omologii nu ca prieteni sau dușmani, ci ca puternici sau slabi; Europa – care probabil plătește prețul pentru că nu s-a opus mai ferm lui Trump în privința taxelor vamale – a fost plasată în tabăra celor slabi”, remarcă Financial Times.
„Aliații europeni ai Americii ar trebui să clarifice faptul că orice mișcare care ar submina suveranitatea Groenlandei și a Danemarcei ar constitui o încălcare fundamentală a alianței transatlantice.
Aceasta nu ar putea rămâne fără răspuns, în termeni de represalii comerciale și economice. Oricât de profundă ar fi dependența Europei de SUA, aceasta nu este unilaterală. În lumea lui Trump, în care puterea este dreptate, și Europa trebuie să învețe să-și proiecteze puterea pe care o are”, mai spune textul semnat de board-ul editorial.
