Preşedintele Camerei Deputaţilor Ludovic Orban a transmis un mesaj de Ziua Mondială a Libertăţii Presei şi a mulţumit jurnaliştilor care au contribuit la informarea corectă a populaţiei în perioada pandemiei.

„Libertatea de exprimare şi libertatea presei reprezintă un drept garantat de Constituţie şi o garanţie a democraţiei din ţara noastră”, a adăugat el.

„Le mulţumesc astăzi, cu ocazia Zilei Mondiale a libertăți presei, tuturor jurnaliştilor care, de mai bine de un an de zile au ajutat la informarea corectă privind evoluţia epidemiei cu noul coronavirus şi, prin exemplele date, au ajutat ca populaţia să respecte măsurile autorităţilor. Le transmit respectul meu, pentru munca făcută cu pasiune şi profesionalism, uneori cu riscul de a se îmbolnăvi, în interesul public şi pentru apărarea sănătăţii românilor.

Libertatea de exprimare şi libertatea presei reprezintă un drept garantat de Constituţie şi o garanţie a democraţiei din ţara noastră. Le urez tuturor reprezentanţilor mass-media succes în misiunea lor de a informa corect”, a scris Ludovic Orban luni pe Facebook.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a ”admis în parte” o plângere depusă de Ucraina împotriva Rusiei după anexarea Crimeei în 2014 şi anunţă că o hotărâre pe fond urmează să fie pronunţată ”la o dată ulterioară”, relatează AFP.

Kievul acuză Moscova de faptul că se face vinovată de ”numeroase încălcări ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în Crimeea”, în perioada februarie 2014-august 2015, anunţă într-un comunicat CEDO.

Potrivit Curţii cu sediul la Strasbourg, Rusia a exercitat un ”control efectiv” asupra Crimeei, aşa cum arată ”amploarea puterii prezenţei militare ruse” în peninusla ucraineană.

Această prezenţă militară ”a fost consolidată (…) începând din ianuarie 2014 fără consimţământul autorităţilor ucrainene şi în absenţa vreunui element care să sugereze că plana vreo ameninţare la adresa trupelor ruse staţionate în Crimeea”, arată CEDO.

Curtea notează de asemenea că ”versiunea” faptelor pe care i-a prezentat-o Kievul este ”coerentă şi concordantă”.

Această ”versiune” comportă, continuă Curtea, ”elemente de informaţii detaliate şi specifice, susţinute cu probe suficiente care arată că militari ruşi nu au fost nişte observatori pasivi, ci au participat în mod activ la evenimentele vizate”.

Curtea precizează astfel că dispune de un ”început de probe suficient atât cu privire la repetiţia faprelor, cât şi cu privire la toleranţa oficială” al cărei obiect a fost.

Este vorba, enumeră CEDO, despre ”dispariţii forţate”, ”detenţii ilegale”, ”impunerea automată a naţionalităţii ruse”, ”hărţuirea şi intimidarea conducătorilor religioşi”, ”închiderea presei neruseşti”, ”exproprieri fără despăgubire” sau ”interzicerea limbii ucrainene în şcoli”.

Cu toate acestea, avertizeaaă judecătorii europeni, ”această concluzie nu prejudecă problema responsabilităţii” Rusiei, care urmează să fie stabilită prin procedura pe fond.

Recurgerea la această procedură interstatală, prin care un stat dă alt stat în judecată la CEDO, este extrem de rară.

În total 27 de cazuri de acest fel au fost înregistrate de la intrarea în vigoare a Convenţiei europene, în 1953.

CEDO subliniază, de asemenea, că nu i s-a cerut să stabilească ”dacă integrarea Crimeei, din perspectiva dreptului rusesc, în Federaţia rusă este ilicită din punctul de vedere al dreptului internaţional”.

Anexarea de către Rusia, în 2014, a Peninsulei ucrainene Crimeea a fost urmată de către un război cu separatişti proruşi în estul Ucrainei, soldat cu aproape 13.000 de morţi.

Patronul celor de la FCSB, Gigi Becali, îşi pune speranţele în Ianis Hagi pentru câştigarea titlului de campioană. Vicecampioana a remizat cu CFR Cluj chiar pe terenul campioanei, scor 0-0, dar a vorbit şi despre meciul excelent făcut de fiul lui Gică Hagi cu U Craiova, scor de 2-1.

Gigi Becali a glumit spunând că ar vrea să danseze alături de Ianis Hagi dacă acesta şi echipa lui vor reuşi să încurce CFR-ul, iar FCSB ar câştiga primul titlu de campioană după trei ani:

”Singurul care este mare antrenor în România este Hagi. Joacă cu unii pe acolo, îi pune pe copiii ăia şi joacă fotbal. E singurul antrenor. Petrescu a luat ce a vrut el. De abia acum zic şi eu că Ianis va fi mare fotbalist. Pasa pe care i-a dat-o lui Ganea, aia mi-a plăcut mai mult decât golul.

O să-l rog pe Ianis, dacă face un rezultat bun cu CFR şi o să joc şi eu pamporea (n.r. – dans tradiţional machedonesc) cu el, când o să luăm campionatul. Îmi e drag şi mie de el şi vreau să joc şi eu pamporea, care e problema? Dacă ne bate, el să danseze pamporea şi eu să plâng. Nu ai cum să-l iei pe Ianis, nu ai cum. Cum să-l iei când dă aşa gol de pe loc. Dacă eram eu ceream 50 de milioane. Gică îl dă pe două sau trei, dar eu fără 50 nu discutam”, a spus Becali la finalul partidei cu CFR Cluj, la Digi Sport.

Jucătorii Viitorului au dansat pamporea la finalul meciului cu FCSB de pe Arena Naţională, scor 2-1 în favoarea constănţenilor. Ianis Hagi s-a numărat printre aceştia.

CLASAMENTUL PLAY-OFF-ULUI LIGII 1 BETANO:

1. CFR Cluj 38p

2. FCSB 35p

3. U Craiova 30p

4. Viitorul 29p

5. Astra 21p

6. Sepsi 20p

PROGRAMUL CFR-ULUI ÎN PLAY-OFF-UL LIGII 1 BETANO:

Sepsi – CFR Cluj

CFR Cluj – Viitorul

Astra – CFR Cluj

CFR Cluj – U Craiova

FCSB – CFR Cluj

PROGRAMUL FCSB-ULUI ÎN PLAY-OFF-UL LIGII 1 BETANO:

Viitorul – FCSB

FCSB – Astra

U Craiova – FCSB

Sepsi – FCSB

FCSB – CFR Cluj

MEDEL, organizaţie a magistraţilor europeni, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la degradarea statului de drept în România şi afectarea independenţei justiţiei, prin adoptarea unor ordonanţe de urgenţă. MEDEL, organizaţia la care este afiliată şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), asociaţie condusă de Dana Gîrbovan, consideră că independenţa justiţiei a fost afectată de protocoalele secrete cu SRI şi de dosarele penale deschise unor magistraţi la DNA, însă aceste lucruri nu pot fi o scuză pentru adoptarea unor ordonanţe de urgenţă.

„Situaţia sistemului judiciar din România a înregistrat recent un alt epidos care relevă direcţia îngrijorătoare către degradarea statului de drept în această ţară.

MEDEL urmăreşte cu multă îngrijorare revizuirea celor trei legi fundamentale ale sistemului judiciar, care a intrat în vigoare între iulie și octombrie 2018, și modificările propuse la Codrul Penal şi Codul de procedură penală. După cum a spus vicepreședintele Frans Timmermans în Parlamentul European, la 3 octombrie 2018, aceste schimbări prezintă un risc serios pentru independența și eficacitatea sistemului judiciar, în special în privinţa luptei împotriva corupției.

Modificările adoptate începând din 2017, care afectează cel mai mult statul de drept, au fost descrise în mod clar în raportul GRECO din martie 2018 și în avizul Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018 şi au fost reafirmate în raportul Comisiei Europene din Mecanismul de cooperare și verificare (MCV), emis în 13 noiembrie 2018: regulile de numire și revocare a procurorilor de rang înalt și de sporire a competențelor Ministrului Justiției (riscuri deja confirmate în demiterea de anul trecut a procurorului responsabil cu investigarea corupției); normele care limitează libertatea de exprimare a magistraților, în special față de celelalte puteri ale statului; normele privind posibilitatea de a demite membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Mai mult – după cum a denunțat în mod repetat MEDEL, inclusiv într-o scrisoare adresată Comisiei Europeane privind raportul MCV – influența serviciilor secrete, realizată prin protocoale secrete cu instituții ale sistemului judiciar, constituie, de asemenea, o amenințare majoră la adresa independenței justiției române.

În ciuda tuturor criticilor instituțiilor internaționale, protestele publice ale magistraților români și avertismentele grave făcute de Comisia Europeană în raportul MCV, guvernul insistă în intenția sa de a schimba regulile sistemului judiciar prin ordonanțe de urgență – ca în cazul recentei ordonanțe de urgență 7/2019 și a cele mai recente, publicate la 7 martie 2019, destinată modificării anumitor aspecte ale anteriorului act normativ.

Din păcate, atitudinea responsabilă a UNJR (membrul român al MEDEL) – menținerea dialogului cu guvernul pentru a încerca să limiteze efectele negative ale schimbărilor întreprinse – nu a infuenţat guvernul român, fapt care dezvăluie o tendință foarte îngrijorătoare de a nu respecta standardele internaționale de bază ale independenței justiţiei.

Informațiile furnizate recent de procurorul-șef al Secției nou-formate pentru Investigarea infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar – potrivit căreia, mai multe dintre dosarele penale împotriva magistraţilor au fost deschise din oficiu de către Direcția Anticorupție împotriva judecătorilor pentru hotărârile lor civile sau penale – ridică îngrijorări serioase nu dacă, ci cât de grav a fost afectată independenţa judecătorilor din România. Conform normelor internaționale, judecătorii trebuie să fie liberi să decidă numai în funcție de lege și fondul cazului. Orice presiuni asupra lor – în special prin amenințarea cercetări penale pentru hotărârea lor – sunt complet inacceptabile. Cu toate acestea, modificările necesare pentru a evita astfel de abuzuri nu trebuie în nici un caz să submineze independența sistemului judiciar sau lupta eficientă împotriva corupției.

Independența sistemului judiciar este unul dintre pilonii de bază ai statului și legile care o guvernează trebuie să fie făcute într-o manieră clară, transparentă și larg discutată și nu prin intermediul ordonanțelor de urgență”, se arată în comunicatul MEDEL.

Organizaţia magistraţilor europeni face apel la Guvern să adopte o atitudine transparentă şi responsabilă cu privire la orice modificări ale legislaţiei în domeniul justiţiei, să înceteze practiva adoptării de ordonanţe de urgenţă şi să promoveze dezbateri transparente şi ample cu privire la orice modificări, prin implicarea tuturor actorilor relevanţi ai societăţii civile.

De asemenea, Guvernului i se cere să ofere CSM timpul necesar pentru consultarea proiectelor de acte normative care privesc magistraţii, pentru a emite opinii consultative relevante.

MEDEL mai solicită Guvernului să respecte pe deplin independenţa judecătorilor de a lua decizii fără presiuni din interiorul sau exteriorul sistemului judiciar, luând în considerare recomandările instituţiilor internaţionale, în speciale ale Comisiei Europene.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Schinas Margaritis a făcut o confuzie, joi, când a prezentat programul prim-vicepreședintelui CE Frans Timmermans, spunând că acesta va avea o întrevedere la Bruxelles cu Viorica Dăncilă, „premierul Bulgariei”, conform Mediafax.

„Iar apoi un alt anunţ, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, o va primi, cred ca întrevederea este în curs, pe doamna Viorica Dăncilă, premierul Bulgariei şi actualul deţinător al Preşedinţiei Consiliului UE. … România, îmi prezint scuze, România, deţinătorul Preşedinţiei Consiliului (…)”, a afirmat Schinas Margaritis, joi într-un briefing de presă.

Viorica Dăncilă se află în perioada 6-7 februarie la Bruxelles unde va avea întrevederi cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Premierul a participat, miercuri, la conferință despre combaterea antisemitismului organizată de România și ulterior a prezentat prioritățile Președinției Consiliului UE, în cadrul sesiunii plenare a Comitetului European al Regiunilor (CoR).

Comisia Europeana Statul de drept nu poate fi diluat Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea s-a declarat, marți, dezamăgit de avertismentele lui Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European, privind o posibila separare daca partidul lui Calin Popescu Tariceanu accepta amnistia.

Comisia Europeana: Statul de drept nu poate fi diluat

„Eu personal sunt dezamagit de prestatia dlui Guy Verhofstadt, care se pare ca a uitat destul de usor tradarile pe care le-a suferit aici in Romania, in numele statului de drept. In schimb, pot sa va spun parerea celor din ALDE european, pentru ca am participat la anumite discutii pe temele ridicate de dl Verhofstadt, si oamenii astia au inteles problemele justitiei din Romania, anume ca incepand cu mandatul lui Basescu a incetat sa fie obiectiva si s-a implicat alaturi de serviciile secrete in politica, prin netezirea caii unor politicieni, eliminarea altor politicieni. Sunt dezamagit de dl Verhofstadt pentru ca este a nu-stiu-cata oara cand se exprima pe acelasi subiect si nu catadicseste sa prezinte si dovezile care apar zi de zi legate de justitia din Romania, anume inregistrari, santaj, lucruri foarte rave de care domnia sa ca liberal ma asteptam sa vorbeasca”, a declarat vicepreședintele ALDE Andrei Gerea la Antena 3.

Comisia Europeana:

Întrebat ce se va întampla dacă ALDE va fi exclus din familia europeana din care face parte, Gerea a spus: „Ramane de vazut. Unul dintre liderii importanti ALDE ne-a spus ca ne-au batut la usa lideri USR dar nu ne place ca sunt duplicitari”.

Discursul lui Dragnea, catalogat drept delir cea mai dură reacţie internaţională este cea a postului Deutsche Welle. Într-un material numi”Delirul PSD călare pe un morman de minciuni”, jurnaliştii postului german scriu că de aproape doi ani, coaliția PSD/ALDE incită insistent la ură socială şi găseşte mereu alţi vinovaţi pentru fiecare promisiune electorală neîndeplinită, pentru fiecare kilometru de autostradă neconstruit, pentru fiecare salon de spital părăginit.

Agenţia de ştiri Bloomberg scrie că şeful PSD reaprinde discuţiile privind amnistia şi graţierea oficialilor cu probleme de corupţie şi remarcă faptul că Dragnea însuși are o condamnare penală care îl împiedică să devină prim-ministru Discursul catalogat drept delir .

Ziariştii de la France Press vorbesc despre faptul că Liviu Dragnea a acuzat Occidentul de minciuni şi de discriminare cu doar două săptămâni înainte ca România să preia preşedinţia UE.

O altă agenţie de ştiri, Associated Press, într-un material preluat şi de televiziunea americană ABC News, se concentrează pe acuzaţiile de trădare aduse lui Klaus Iohannis, după ce şeful statului a declarat că Guvernul nu e pregătit pentru preluarea şefiei Uniunii Europene.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a depus un amendament privind bugetul multianual al UE post-2020, prin care solicită creșterea la două miliarde de euro pentru proiecte și acțiuni privind consolidarea și apărarea statului de drept în UE. Bugetul inițial era de 565 milioane euro, scrie Mediafax.

„Vedem cum atât în România, cât și în alte state membre ale Uniunii Europene, valorile fundamentale ale Uniunii Europene, precum democrația, statul de drept și independența justiției, sunt atacate constant. Asistăm la campanii de dezinformare, știri false și chiar declarații antieuropene ale politicienilor populiști. De multe ori, aceste atacuri vin din afara UE, de la adversarii democrației europene. De aceea, prin acest program, vrem să apărăm valorile Uniunii și să dotăm cetățenii și societatea civilă cu instrumentele necesare de a se apăra de aceste atacuri. Am cerut creșterea bugetului pentru acest program al Uniunii Europene, de la 565 de milioane de euro, la 2 miliarde de euro, tocmai pentru a ne asigura că, în cei 7 ani ai exercițiului bugetar, vor exista suficiente fonduri pentru a derula programe în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene”, a afirmat Siegfried Mureșan, potrivit unui comunicat de presă remis vineri MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, amendamentul europarlamentarului liberal vizează bugetul alocat Programului pentru Drepturi și Valori al UE.

„Amendamentul eurodeputatului Siegfried Mureșan se referă la bugetul alocat Programului pentru Drepturi și Valori al Uniunii Europene. Acest program a fost propus de Comisia Europeană în proiectul privind Cadrul Financiar Multianual al UE 2021 – 2027 cu scopul de a finanța proiecte de promovare a drepturilor și valorilor Uniunii Europene în statele membre. Programul va putea finanța, printre altele, campanii de informare și comunicare, activități de formare, schimb de bune practici și monitorizare analitică. Sunt eligibile toate entitățile juridice din statele membre, adică atât instituțiile guvernamentale, cât și organizațiile non-guvernamentale, instituțiile mass-media etc”, a completat sursa menționată.

Amendamentul propus de Siegfried Mureșan va fi votat în Comisia pentru bugete și, ulterior, în plenul Parlamentului European.

Comisia Europeană a propus, inițial, trei componente ale programului: egalitate și drepturi, participarea cetățenilor la viața democratică a Uniunii și combaterea violenței. Pentru aceste componente, Comisia a alocat în proiect o finanțare de aproximativ 565 de milioane de euro pentru toți cei 7 ani ai exercițiului financiar. Ulterior, Parlamentul European a propus o a patra componentă: promovarea democrației și a statului de drept.

Comisia de la Veneţia a exprimat preocupare, în avizul adoptat vineri, privind proiectele de amendamente la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală din România, subliniind că modificările afectează grav eficienţa sistemului judiciar penal şi acţiunile anticorupţie.

După ce președintele Klaus Iohannis a oferit o primă reacție și a avertizat că România se îndreaptă în afara UE, cerând demisia ministrului Tudorel Toader, una dintre cele mai apreciate judecătoare din România, Mădălina Dârdeci, de la Tribunalul București, face un prim comentariu la avizul Comisiei.

Magistratul constată că România are un nou ”to do list”, după cel din mandatul lui Victor Ponta. În plus, Dârdeci le face și câteva recomandări membrilor Comisiei de la Veneția.

”Înțeleg că avem to do list de la Comisia de la Veneția…

Invit, pe această cale, pe cei din comisie sa judece „La hectar” cum se judecă în Romania, să preia acțiunile disciplinare începute împotriva noastră, să intre în ședințele de judecată și în permanențe, în locul nostru si pot continua…

Când România este altceva decât un stat modern…”, e mesajul judecătoarei care este și președintele Secției civile de la Tribunalul București.

Conform avizului adoptat vineri, Comisia de la Veneţia „exprimă preocupare că multe dintre proiectele de amendamente la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală din România afectează grav eficienţa sistemului judiciar penal în combaterea infracţiunilor de corupţie, a infracţiunilor violente şi a criminalităţii organizate”.

„Comisia Veneţia recomandă autorităţilor române să efectueze o reevaluare totală a amendamentelor ambelor coduri printr-un proces de consultare complet şi eficient în scopul obţinerii unor propuneri legislative solide şi coerente care să beneficieze de o largă susţinere în cadrul societăţii din România, ţinându-se cont în totalitate de standardele aplicabile şi de îndrumările Curţii Constituţionale”, transmite Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, un organism din cadrul Consiliului Europei (CoE).

„De asemenea, Comisia Veneţia a adoptat, cu unele amendamente, avizul preliminar emis în iulie în cazul celor trei proiecte de lege prin care se modifică legislaţia actuală privind statutul judecătorilor şi procurorilor, privind organizarea judiciară şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Acest aviz critică faptul că aceste legi ar afecta eficienţa, calitatea şi independenţa justiţiei, cu efecte negative asupra combaterii corupţiei. Cele trei legi au fost deja promulgate şi au intrat în vigoare”, precizează Comisia.

„Am votat pentru că am acest drept şi este un drept câştigat cu greu”

Candidatul independent pentru alegerile europarlamentare, Mircea Diaconu, a votat, în scrutinul de duminică. Diaconu a explicat că acest drept de vot a fost câştigat cu greu.

„În fiecare dimineaţă când mă trezesc am speranţe, nu doar astăzi. Am votat pentru că am acest drept şi este un drept câştigat cu greu. Mai devreme a venit o doamnă cu o vârstă fabuloasă, abia trecea strada, dar a venit să voteze. Este un act de civism”, a comentat, scurt, Mircea Diaconu.

El şi-a depus, în 26 martie, la BEC, dosarul de candidatură şi listele de susţinători pentru a intra în alegerile europarlamentare în calitate de candidat independent.