Discuțiile despre drone devin interminabile în ultima perioadă de timp. Europa a trecut de la vorbe la fapte. Astfel, pentru Summitul UE de la Copenhaga se iau măsuri deosebite
Franța și Suedia trimit unități anti-drone în Danemarca pentru a asigura summitul UE
Franța a trimis o unitate militară anti-drone în Danemarca, iar Suedia intenționează să facă același lucru, în timp ce aliații încearcă să contribuie la asigurarea unui summit informal al Uniunii Europene la Copenhaga în această săptămână împotriva amenințărilor aeriene, în urma zborurilor recente ale dronelor neidentificate în spațiul aerian danez.
Armata franceză a desfășurat o echipă de 35 de persoane cu un elicopter ușor Fennec și „capacități anti-drone active”, a anunțat luni Ministerul Forțelor Armate al țării într-un comunicat. Între timp, Suedia va trimite o unitate militară cu capacități anti-drone în urma unei solicitări daneze, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson într-un briefing la Stockholm.
Danemarca a observat în ultimele zile o activitate inexplicabilă a dronelor pe mai multe dintre aeroporturile sale, precum și în locații militare. Până acum nu este clar cine se află în spatele activității cu drone, deși secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat săptămâna trecută că implicarea Rusiei nu poate fi exclusă.
Ce face detașamentul francez anti-drone
Detașamentul francez a fost trimis în Danemarca în urma unei decizii a președintelui Emmanuel Macron, potrivit Ministerului Forțelor Armate franceze.
Detașamentul este deja operațional și va acționa în deplină cooperare cu autoritățile daneze, a precizat acesta. Germania a trimis, de asemenea, echipamente anti-drone în Danemarca pentru a spori securitatea în timpul summitului UE, a declarat duminică Ministerul danez al Apărării.
Între timp, fregata germană de apărare aeriană Hamburg a făcut o escală în port la Copenhaga și va sprijini vigilența sporită în cadrul operațiunii Baltic Sentry, potrivit Comandamentului Maritim NATO.
Suedia trimite, de asemenea, capabilități radar pentru a putea detecta amenințările pe o zonă mai largă, potrivit lui Kristersson. El a spus că forțele armate suedeze au lucrat în weekend pentru a se asigura că echipamentul necesar este acum în drum spre Copenhaga. Având în vedere că 44 de prim-miniștri europeni urmează să sosească la Copenhaga, Danemarca și-a asumat „foarte serios” riscul ca summitul să fie afectat sau anulat, potrivit lui Kristersson.
Danemarca nu are sisteme potrivite contra dronelor
Danemarca nu dispune în prezent de nicio apărare antirachetă terestră, după ce și-a dezafectat unitățile de rachete Hawk în urmă cu 20 de ani. Țara s-a străduit în ultimele luni să obțină sisteme de apărare aeriană de la trei furnizori diferiți pentru a construi o capacitate inițială cât mai curând posibil.
Încălcări recente ale spațiului aerian european și alte incidente arată legătura dintre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și securitatea europeană în sens larg.
Acest lucru necesita contramăsuri. Acțiunile Rusiei din prezent indică o asumare sporită de riscuri, potrivit premierului suedez. El a spus că țara nu are informații sau dovezi care să lege zborurile daneze cu drone de Rusia, „dar nu suntem naivi”.
Andrius Kubilius, comisarul UE pentru apărare și spațiu, a declarat vineri că planurile europene pentru un „zid de drone” care să protejeze granița estică a blocului comunitar împotriva incursiunilor vehiculelor aeriene fără pilot au trecut de la discuții la acțiuni concrete. Rusia a schimbat tactica și a trecut la alt nivel, atacă acum țările care au sprijinit cu arme Ucraina.
Interviul Generalul Alexus Grynkewich din Le Monde
În primul rând cine este Alexus Grynkewich? Pe 5 iunie 2025, Consiliul Nord-Atlantic i-a conferit generalului Alexus G. Grynkewich mandatul de Supreme Allied Commander Europe (SACEUR) – adică funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa, cea mai înaltă poziție militară din NATO.
Rolul său este să conducă Allied Command Operations din Mons, Belgia, și să coordoneze toate forțele NATO desfășurate în Europa. Funcția de SACEUR este tradițional conferită unui general american cu patru stele (de obicei din Forțele Terestre sau Aeriene), fiind una dintre cele mai influente poziții militare din lume.
Practic, lui Grynkewich i s-a conferit comanda militară supremă în Europa în cadrul NATO, succedându-i generalului Christopher Cavoli. Generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem aliat în Europa, a explicat într-un interviu pentru Le Monde că Rusia continuă să testeze limitele NATO prin incursiuni aeriene și atacuri cu drone la granițele estice ale Alianței.
Potrivit lui, Moscova a încercat mereu să „manipuleze avantajul” și să provoace situații ambigue, în care NATO trebuie să demonstreze prudență, dar și fermitate. El a subliniat că interceptarea recentă a unor drone intrate în Polonia arată că NATO dispune de mijloace eficiente de reacție. Totuși, planurile de apărare trebuie să devină mai flexibile și mai rapide, pentru a se adapta tacticilor rusești.
Ce este programul „Eastern Sentry”
În acest context, Grynkewich a vorbit despre programul „Eastern Sentry”, o inițiativă de vigilență consolidată pe flancul estic, care va coordona mai bine patrulele aeriene și apărarea antiaeriană a țărilor membre.
Întrebat despre regulile de angajament, generalul a explicat că NATO păstrează o doză de ambiguitate strategică: pe de o parte, pentru a nu oferi Rusiei informații despre limitele precise ale răspunsului; pe de altă parte, pentru a garanta aliaților că au libertatea să acționeze în caz de încălcare a suveranității lor.
În cuvintele sale, dacă un stat membru consideră că a fost atacat, are dreptul să decidă cum răspunde — inclusiv prin doborârea unui aparat rusesc care îi violează spațiul aerian. Generalul a insistat că obiectivul central al NATO nu este escaladarea conflictului, ci descurajarea. Totuși, a avertizat că Rusia caută constant fisuri în unitatea Alianței și că solidaritatea între membrii NATO este cea mai bună armă împotriva acestor manevre.
Consecințe
Din interviul lui Alexus Grynkewich și din contextul NATO, se pot extrage câteva implicații clare pentru flancul estic și pentru România. Ce înseamnă pentru flancul estic (Polonia, România, statele baltice);
Vigilență sporită – programul Eastern Sentry înseamnă patrule aeriene mai frecvente și coordonate, plus integrarea apărării antiaeriene între statele estice;
Interoperabilitate mai mare – țările de pe flancul estic vor lucra mai strâns între ele și cu SUA/Germania pentru a reacționa la provocări rusești;
Flexibilitate în răspuns – fiecare stat poate decide ce măsură ia atunci când spațiul său aerian este violat (inclusiv doborârea unor aparate rusești);
Descurajare activă – NATO transmite Rusiei că testele cu drone sau avioane nu vor rămâne fără reacție, reducând tentația de escaladare;
Prezență militară consolidată – mai multe trupe și sisteme de apărare aeriană vor fi desfășurate pe linia estică.
Ce implicații specifice sunt pentru România:
Mai multă securitate în spațiul aerian – România ar beneficia de sprijin imediat din partea NATO pentru a intercepta drone sau avioane rusești care ar încălca Marea Neagră sau Delta Dunării;
Sprijin direct pentru apărarea antiaeriană – prin Eastern Sentry, sistemele Patriot, F-16 și viitoarele F-35 românești se integrează mai bine cu cele ale aliaților;
Libertatea de decizie – Bucureștiul ar avea libertatea să decidă, fără a aștepta un consens lung în NATO, cum reacționează la o provocare rusească;
Creșterea rolului strategic al României – fiind un punct cheie la Marea Neagră, România devine parte centrală a arhitecturii de securitate a flancului estic;
Riscul de tensiune crescută – orice incident (de exemplu, doborârea unei drone rusești deasupra Dobrogei) ar putea escalada, ceea ce înseamnă că România trebuie să fie pregătită pentru situații de criză rapidă.
Pe scurt: pentru România, interviul lui Grynkewich confirmă că NATO e pregătită să apere ferm flancul estic și că Bucureștiul are mai multă libertate de acțiune și sprijin militar concret. Dar, în același timp, asta înseamnă și o responsabilitate mai mare de a gestiona incidentele cu Rusia cu calm și fermitate.
Scenarii pentru România
Dacă Rusia ar provoca direct România prin acțiuni aeriene sau atacuri cu drone la Marea Neagră ori în Dobrogea, reacția NATO s-ar încadra în mai multe scenarii posibile.
În cazul unor incidente minore, precum pătrunderea accidentală a unor drone de recunoaștere sau a fragmentelor de rachete, România ar avea libertatea de a intercepta și doborî aparatele, informând imediat Alianța.
În astfel de situații, NATO ar condamna public Rusia și ar reafirma solidaritatea cu Bucureștiul, dar ar evita o escaladare militară. Dacă însă provocarea ar fi intenționată, de exemplu prin trimiterea unei drone armate sau prin încălcarea deliberată a spațiului aerian de către un avion rusesc, România ar putea răspunde direct, iar NATO i-ar susține decizia.
Programul Eastern Sentry ar activa patrule aeriene suplimentare pe flancul estic, pentru a transmite un semnal clar de descurajare. Totuși, riscul de escaladare ar fi mult mai ridicat. Un atac grav asupra infrastructurii critice din România – asupra porturilor de la Marea Neagră, a unor depozite de gaze sau a unei baze militare – ar schimba complet datele problemei.
România poate invoca articolul 4 sau chiar 5 în cazul unui incident cu drone
Într-un asemenea caz, Bucureștiul ar putea cere consultări oficiale în baza Articolului 4 al Tratatului NATO și, în funcție de amploarea atacului, chiar invocarea Articolului 5 privind apărarea colectivă. Aceasta ar putea duce la desfășurarea de forțe suplimentare în România și la un răspuns militar coordonat al Alianței, transformând criza într-un moment de confruntare directă cu Rusia.
În fine, există și varianta unui scenariu hibrid, în care Moscova ar folosi atacuri repetate, dar de intensitate redusă, fie cu drone, fie prin acțiuni cibernetice, menite să testeze vigilența NATO.
Într-un asemenea context, România ar răspunde punctual, iar NATO ar întări treptat apărarea flancului estic, fără a escalada brusc. Totuși, acest tip de presiune ar aduce o uzură psihologică și costuri mari pentru România. În toate aceste scenarii, mesajul este clar: România nu ar fi singură!
Sprijinul NATO și libertatea de a răspunde ferm la orice violare a spațiului său aerian reprezintă cele mai puternice garanții. Diferența fundamentală rămâne însă între un incident minor, gestionat diplomatic, și un atac deliberat asupra infrastructurii critice, care ar putea declanșa un răspuns colectiv și o escaladare majoră în relația dintre NATO și Rusia.