Dronele din Ucraina au produs mari schimbări la cel mai mare producător de radare din Europa. Din fabrica Thales din Franța, Presa a aflat că producătorul discută cu România pentru unul dintre cele mai performante radare ale companiei, la pachet cu o cooperare industrială în țară.
Deplasarea HotNews la fabrica Thales a fost plătită de redacție. HotNews nu acceptă deplasări plătite de companii, guverne sau alte entități.
„Avem noul radar GM-200 MMA, care poate detecta orice amenințare, inclusiv drone, pe o distanță de până la 300 de kilometri. Ar putea fi o soluție perfectă pentru România”, spune într-o discuție cu HotNews Eric Huber, vicepreședinte pe radare în cadrul Thales, unul din cei mai mari producători de echipamente militare din Europa.
„În prezent discutăm cu România despre posibilitatea înființării unui centru de competență radar în țară, în cazul în care România va adopta unul dintre radarele noastre Ground Master”, a spus oficialul companiei franceze.
Cine e Thales, firma care produce radare scumpe, al căror preț, în funcție de dotare, se învârte pe la 20 de milioane de euro bucata? România are 19 radare americane mai vechi, iar un contract cu 20 de radare noi este evaluat de experți la o jumătate de miliard de euro. Cum răspunde Thales la întrebarea de ce e nevoie să cumpărăm ceva atât de scump, am relatat într-un recent articol.
Fabrica de lângă Paris
Am vizitat fabrica de radare din Limours, la 30 de kilometri sud-vest de Paris, acolo unde Thales produce radare pentru mai multe țări de pe continent la un ritm mai alert ca niciodată.
România ar putea fi una din țările care vor cumpăra radare Thales, iar compania din Franța susține că vrea să mute în țara noastră o parte din activitățile sale pe domeniul radarelor în cazul unui astfel de contract.
O achiziție de radare moderne ar putea fi inclusă pe lista de programe finanțate prin mecanismul SAFE, programul UE menit să ajute statele membre să achiziţioneze echipamentele de apărare necesare de urgenţă.
„În comparație cu ce produceam în urmă cu 5-10 ani, două lucruri s-au schimbat semnificativ acum”, spune Huber.
„Producem mult mai repede acum. A trebuit să optimizăm procesul de fabricație și să revizuim procesele interne pentru a face lucrurile mai repetabile”, explică reprezentantul Thales.
„A trebuit să îmbunătățim radarele pentru a le face din ce în ce mai sensibile”
Războiul din Ucraina a generat o nevoie acută pentru radare moderne. În 2023, la Limours, fabrica Thales scotea pe poartă 9 radare noi pe an. În 2025 vor fi produse 35.
Celălalt aspect care s-a schimbat: performanțele tehnice. Radarele au devenit și mai sensibile, capabile să detecteze și să identifice până și cele mai mici amenințări.
„Este celălalt aspect care s-a schimbat, ține de radarele în sine. A trebuit să îmbunătățim radarele pentru a le face din ce în ce mai sensibile, este un proces continuu”, spune Eric Huber.
1000 de filme pe secundă
„Putem detecta păsări, putem detecta frunze la o distanță de aproximativ 200-300 de kilometri. Este foarte, foarte sensibil. Provocarea pe care o avem este discernerea informațiilor”, spune oficialul Thales.
Acesta dă și un exemplu pentru a înțelege „cantitatea uriașă de date” pe care le gestionează radarele companiei.
„Volumul de date analizate este echivalent cu 1000 de filme pe secundă. Deci, este plin de calculatoare care identifică, în cadrul acelui volum de date, ce este relevant, ce reprezintă o amenințare și ce este normal? Și totul trebuie să se întâmple cât mai repede posibil”, spune Huber.
Cele mai recente mijloace militare sunt mai dificil de identificat pentru radare
Războiul din Ucraina, dezvoltarea de rachete hipersonice, dar mai ales ascensiunea folosirii dronelor pe câmpul de luptă, de la aeronave fără pilot de dimensiuni mai mari, la drone kamikaze sau drone mici, ușoare și manevrabile, a forțat producătorii de echipamente militare să se adapteze rapid.
„Cele mai recente ținte sunt mai dificil de identificat pentru radare, fie pentru că sunt foarte, foarte rapide, așa că ai mai puțin timp sub fascicul, fie pentru că sunt ținte mici, și mult mai lente decât cu ce aveam de-a face în trecut. Sunt mai ușor de confundat cu o pasăre mică dacă zboară cu aceeași viteză”, spune oficialul Thales.
„Acum avem computere care calculează întotdeauna probabilitățile, probabilitatea ca aceasta să fie una sau alta. Este arta meseriei inginerilor noștri să găsească cel mai inteligent algoritm pentru a detecta corect și a discrimina corect între ținte”, spune Huber.
Inteligența Artificială folosită să identifice dronele
Eric Marceau, vicepreședinte Thales pentru strategie în cadrul diviziei de radare, spune că un avans tehnologic pentru noile radare ale companiei este introducerea Inteligenței Artificiale în algoritmii echipamentelor.
„O schimbare mare e introducerea inteligenței artificiale pentru a completa tradiționalul sistem. Pentru a putea recunoaște și face diferența între păsări și drone, iar acesta este un aspect cheie”, spune Marceau care subliniază că rapiditatea cu care un sistem radar detectează și cataloghează țintele și amenințările este un element crucial.
Și tot legat de viteză, spune Marceau, ține și modul în care o armată poate disloca rapid un sistem radar în teritoriu. Un sistem radar mobil și rapid de instalat în teren înseamnă sporirea eficienței cu care forțele armate pot reacționa în funcție de situație.
Radarul pe care îl propune Thales armatei române
Spre exemplu, radarul Ground Master 200 Multi Mission All-in-one (MMA) este transportat direct pe un camion 8×8 și poate fi instalat în circa 15 minute, gata să emită. Și la fel de bine, poate fi strâns rapid și evacuat în cazul în care operează sub amenințarea proximității față de front.
Radarul bate până la o distanță de 350 de kilometri, adică mai mult decât de la București la Iași în linie dreaptă. Un astfel de radar dislocat la Sulina, spre exemplu, bate până dincolo de Sevastopol, în Crimeea.
Dincolo de capabilitatea de a detecta ținte aeriene, de la rachete, la avioane, elicoptere și drone, radarul prezentat de Thales are și capabilități de radar contrabaterie, adică poate detecta pozițiile de unde trage artileria inamică.
Achiziții militare de 12 miliarde de euro pentru următorii ani, finanțate prin SAFE
România va avea la dispoziție pentru următorii ani o nouă sursă de finanțare de miliarde de euro pentru achiziții militare prin programul SAFE („Acţiune de securitate pentru Europa”), adoptat de Comisia Europeană. SAFE va oferi împrumuturi pe termen lung, 10 ani, cu costuri reduse, pentru a ajuta statele membre să achiziţioneze echipamentele de apărare necesare de urgenţă.
Prin acest mecanism, România primește în total 16,7 miliarde de euro, din care circa 4 miliarde vor fi direcționați către infrastructura strategică, mai exact porțiuni de autostradă din Moldova.
Restul de circa 12 miliarde vor fi folosite pentru finanțarea de contracte militare, fie contracte deja semnate dar cu livrare până în 2030, fie pe contracte noi propuse de România.
România va trimite Comisiei Europene o listă de proiecte pe care le dorește finanțate prin SAFE. Unul dintre aceste proiecte ar putea fi achiziția de radare. Lista de proiecte are termen de reprezentare data de 30 noiembrie.
Condiția esențială e ca achizițiile să aibă o componentă europeană de cel puțin 65%, iar ca factori de aprobare vor fi și componenta de interoperabilitate a echipamentelor cu dotările din țările UE, dar și cooperarea industrială între țări și integrarea companiilor naționale în fluxurile logistice și de producție.