România planifică producția de drone împreună cu Ucraina, pentru protejarea estului NATO. Mesaj ferm privind capacitatea „noastră de a transforma acest lucru în realitate rapid”

România speră să înceapă rapid pe teritoriul său producția de drone defensive împreună cu Ucraina, destinate atât uzului intern, cât și aliaților din Uniunea Europeană și NATO, a declarat șefa diplomației române, Oana Țoiu, într-un interviu acordat agenției de presă Reuters, publicat marți.

România planifică producția de drone împreună cu Ucraina. Țoiu a precizat că discuțiile cu Ucraina au început înainte de seria din ultimele săptămâni de încălcări ale spațiului aerian din regiunea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, cu drone și avioane, incursiuni pe care țările din această zonă le-au atribuit Rusiei.

„Considerăm că este strategic ca flancul estic să fie mai bine protejat, în special în ceea ce privește apărarea aeriană. Așadar, ceea ce facem în această direcție este să creăm parteneriatele necesare, de exemplu, cu Ucraina, pentru a construi drone defensive pentru viitor”, a spus ministrul român de Externe.

„Credem în capacitatea noastră de a transforma acest lucru în realitate rapid”, a adăugat ea, în marja reuniunii anuale a liderilor mondiali de la Adunarea Generală a ONU, care s-a încheiat luni.

Tensiunile cu Moscova s-au intensificat în ultimele săptămâni, Estonia acuzând Rusia că a trimis avioane de luptă în spațiul său aerian, iar avioanele NATO au doborât drone deasupra Poloniei.

România a anunțat, de asemenea, că avioanele sale au fost pe punctul de a doborî o dronă care a intrat în spațiul său aerian.

Rusia a transmis că nu a vizat niciodată țările UE sau NATO și că nu are intenția de a face acest lucru în viitor.

„Zidul dronelor”

Declarațiile șefei diplomației române privind producția comună de drone vin în contextul în care Ucraina a decis să relaxeze restricțiile privind exportul armelor pe care le-a utilizat și perfecționat pe câmpul de luptă împotriva Rusiei.


Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat aceste arme în discursul său din fața Adunării Generale a ONU săptămâna trecută, în efortul de a consolida sprijinul aliaților și de a arăta că menținerea relațiilor strânse cu Kievul este reciprocă.

Uniunea Europeană a susținut ideea creării unui „zid de drone” pe flancul estic care să protejeze regiunea.

„Zidul dronelor” poate fi gata în 12 luni

Săptămâna trecută, comisarul european pentru apărare și spațiu Andrius Kubilius a afirmat că Uniunea Europeană își poate îmbunătăți semnificativ în 12 luni capacitățile de detectare a dronelor, dar va dura mai mult timp să dezvolte o rețea completă terestră și maritimă capabilă de a urmări și de a distruge ținte.

„Trebuie să înțelegem că ducem lipsă de capacități pentru detectarea dronelor. Poate avem o bună capacitate de a detecta avioane și rachete, dar dronele au specificul lor – zboară foarte jos și sunt mici”, a declarat miercurea trecută Kubilius, potrivit Euractiv și Agerpres.


UE are în vedere să ridice un „zid al dronelor” de-a lungul frontierei sale de est, un proiect a cărui urgență a fost amplificată de intruziunea recentă a dronelor rusești în spațiul aerian polonez.

Pe 10 septembrie, Polonia și-a mobilizat propriile sisteme de apărare aeriană și cele ale NATO pentru a doborî aproximativ 20 de drone în spațiul său aerian, după un atac aerian al armatei ruse asupra Ucrainei.

Prezența sporita a trupelor americane pe teritoriul României, aprobată

Țoiu a mai spus în interviul acordat Reuters că România a aprobat o prezență sporită a trupelor SUA pe teritoriul său pentru a sprijini operațiunile de realimentare din Orientul Mijlociu, deși a refuzat să furnizeze cifre.

De la revenirea președintelui american Donald Trump la putere, aliații europeni sunt îngrijorați de potențialele reduceri ale efectivelor de aproximativ 80.000 de soldați americani, desfășurate în Europa, pe măsură ce cresc îngrijorările lor cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

România, care se învecinează cu Ucraina, găzduiește trupe americane și intenționează să investească peste 2,5 miliarde de euro (2,9 miliarde de dolari) în baza aeriană Mihail Kogălniceanu în următorii ani, extinzându-și capacitatea pentru a găzdui 10.000 de soldați români și aliați.

Bucureștiul a decis să permită o prezență sporită a SUA în bazele militare ale NATO de pe teritoriul României, a mai spus Țoiu, menționând că realimentarea aeriană ar putea fi necesară „în cazul unei reacții necesare în instabilul Orient Mijlociu”.

Pentagonul nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la planurile României pentru găzduirea unui număr și mai mare de soldați americani, notează Reuters.