Statele Unite au publicat mai multe transcrieri ale discuțiilor dintre liderul Kremlinului, Vladimir Putin, și președintele american George W. Bush, în care Putin a ridicat ideea admiterii Rusiei în NATO și sugera un război în Ucraina dacă această țară va fi admisă în Alianță.
Documentele au fost făcute publice la 22 decembrie de către ONG-ul Arhivele Securității Naționale, după ce a câștigat un proces privind libertatea informației.
În transcrierea unei conversații din 16 iunie 2001, Putin a amintit că Uniunea Sovietică a încercat cândva să adere la NATO și a fost respinsă.
Președintele rus îl întreba pe omologul său american dacă acest lucru ar putea fi posibil la acea dată, în 2001. Acesta își susținea cererea prin faptul că motivele invocate pentru refuzul cererii în trecut nu mai erau relevante.
Putin voia să-l convingă pe Bush să accepte aderarea Rusiei la NATO. Amenința cu război în Ucraina din 2008
Arhiva Securității Naționale a obținut transcrierea după ce a câștigat o bătălie în instanță pentru publicarea acesteia.
„Acum, permiteți-mi să revin la extinderea NATO. Știți poziția noastră. Ați făcut o declarație importantă când ați spus că Rusia nu este un dușman. Ceea ce ați spus despre 50 de ani în viitor este important”, i-a spus Putin lui Bush, făcând referire la o declarație anterioară a președintelui SUA, că Beijingul ar putea deveni o amenințare în 50 de ani.
„Rusia este europeană și multietnică, la fel ca Statele Unite. Îmi pot imagina că devenim aliați. Doar nevoia stringentă ne-ar putea face să ne aliem cu alții. Dacă ne simțim excluși din NATO”, încerca Putin să-l convingă pe Bush, relatează European Pravda.
De asemenea, el a reamintit că Uniunea Sovietică a depus o cerere la NATO în 1954 și a fost respinsă.
„NATO a dat un răspuns negativ din patru motive specifice: lipsa unei înțelegeri austriece, lipsa unei înțelegeri germane, controlul totalitar asupra Europei de Est și necesitatea ca Rusia să coopereze cu procesul de dezarmare al ONU. Acum toate aceste condiții au fost îndeplinite. Poate că Rusia ar putea fi un aliat.”
Bush l-a lăsat să vorbească și a schimbat subiectul de fiecare dată. A susținut aderarea Ucrainei la NATO
Transcrierea nu consemnează un răspuns la aceste remarci, Bush trecând la un alt subiect.
Putin a mai spus în timpul conversației că „Statele Unite n-au fost considerate o amenințare, nici măcar în timpul Războiului Rece”.
Putin a reluat chestiunea NATO în 2008, de data aceasta cu privire la cererea de aderare a Ucrainei, conform unei transcrieri din 6 aprilie 2008 – ultima întâlnire dintre Putin și Bush.
„Nu va fi o noutate pentru dumneavoastră și nu aștept un răspuns; vreau doar să o spun cu voce tare. Aș dori să subliniez că aderarea la NATO a unei țări precum Ucraina va crea, pe termen lung, un câmp de conflict pentru dumneavoastră și pentru noi – o confruntare pe termen lung”, a spus Putin.
În timpul conversației, Putin a numit, de asemenea, Ucraina o „țară artificială” – un termen pe care l-ar folosi în ultimii ani pentru a justifica invazia.
Bush a susținut însă Planul de Acțiune pentru Aderarea la NATO (MAP) al Kievului, considerând că este o „politică corectă”.
„Așa cum mi-a spus fiecare națiune din lume, Rusia nu va avea drept de veto asupra a ceea ce se întâmplă la București și le cred pe cuvânt”, a susținut Bush.
Planul a fost în cele din urmă respins de Germania și Franța, printre altele.
În cadrul întâlnirii Bush-Putin din 2008 de la Soci, liderul Kremlinului și-a exprimat preocupări similare, care sunt acum enumerate ca obiective oficiale de război pentru invazia sa din Ucraina.
Într-o conversație separată din 2008, Putin a încercat să-l convingă pe Bush că Ucraina era o „țară artificială” cu o societate fragmentată și a avertizat asupra unei „confruntări pe termen lung” cu Occidentul dacă Ucraina ar fi admisă în NATO.
În prezent, semnalele de la Moscova indică un refuz al Moscovei al planului de pace mediat de SUA.
Rusia va cere modificări semnificative la proiectul de „plan de pace” convenit de Ucraina și Statele Unite, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.
