Previziuni sumbre de la Banca Mondială şi CFA România. TVA ar putea fi majorată inevitabil la 24% în 2026

Anul viitor ar putea fi unul dificil pentru România, din punct de vedere macroeconomic, în care economia ar putea înregistra o creștere ușoară, de 0,5%, susține Adrian Codirlașu, președintele CFA România. Şi Banca Mondială revizuiește în scădere prognoza de creștere economică a României pentru 2025, estimând un avans de doar 0,4%, mult sub nivelul de 1,3% previzionat în iunie.

Asociația CFA România a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă, raportul ‘FY2026 Macroeconomic Outlook’, document ajuns la cea de-a doua ediție.

„Pe partea de macro, ce ne așteptăm noi? Ca anul viitor să fie un an dificil. De ce? Pentru că vedem acest deficit bugetar, care este sticky, greu de redus, ceea ce probabil va presupune majorări suplimentare de taxe. Dar clar, cu un asemenea deficit, statul nu are cum să fie un factor care să impulsioneze economia, ci dimpotrivă va încerca să ia din economie. Dacă ne uităm și la datele de Q2, de PIB, ce vedem? Valoarea adăugată brută din economie a scăzut și au crescut taxele. Aceasta a adus PIB-ul pe plus. Deci, cumva, statul va tot trage din economie și lucrul acesta nu are cum să ajute la creșterea economică. În acest context ne așteptăm anul ăsta să jucăm la zero pe partea de creștere economică, deci PIB-ul se va învârti în jurul lui zero. Că va fi ușor plus sau ușor minus, dar tot în jurul lor zero. Riscul este de downside, de recesiune și e suficient să ne uităm la datele de ieri de pe consum, cât de negative au fost. E adevărat, e doar o primă lună. Probabil luna viitoare, poate avem o ușoară corecție, dar mă rog, ne vor trebui o lună sau două ca să vedem dacă chiar ăsta e trendul. Că în iulie, dacă ați văzut, a fost o ușoară creștere a activității, dar probabil a fost acea creștere a activității că veneau impozitele indirecte în august. În august am văzut căderea. Rămâne să vedem dacă acea cădere e doar one-off sau e mai permanentă. Dacă e mai permanent, clar, va afecta creșterea economică. În acest context, anul ăsta jucăm la 0 la PIB cu risc de recesiune. Anul viitor, o ușoară creștere, noi am spune poate mergem către 0,5% creștere economică, iar aici cheie în a crește economia sunt fondurile europene”, a spus Adrian Codirlașu.

El a precizat că, în cazul în care România se va hotărî să acceseze fondurile europene, trebuie să țină cont de faptul că durează între 6 și 9 luni până intră efectiv în economie. Din acest motiv președintele CFA România nu vede o reluare a creșterii economice foarte puternică, ci una modestă, iar deficitul bugetar este o frână în a lăsa Guvernul să ajute economia.

‘Inflația anul ăsta, jucăm la 10, vedem deja este 10%, rata inflației. Anul viitor, probabil în august, când dispare efectul de bază de la TVA și taxele indirecte, poate va fi o ușoară creștere, însă inflația va rămâne ridicată’, a declarat Adrian Codirlașu.

În ceea ce privește cursul de schimb, el a spus că am putea vedea o continuare a deprecierii în 2026. Conform raportului ‘FY2026 Macroeconomic Outlook’, așteptările privind cursul de schimb euro/leu pentru anul fiscal 2026 se situează în intervalul 5,15-5,20 lei pentru un euro. O depreciere mai accentuată poate avea loc într-un scenariu negativ, în care riscul politic se materializează sau România este retrogradată la un rating sub nivelul pentru investiții.

Asociația CFA România a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă, raportul ‘FY2026 Macroeconomic Outlook’, document ajuns la cea de-a doua ediție. Prima apariție a acestui document, care cuprinde previziunile macroeconomice pentru anul următor, a fost lansată pe 7 octombrie 2024.

Smedoiu (CFA România): Creșterea TVA în 2026, probabilă; într-un scenariu pesimist ne întoarcem la cota de 24%
TVA în 2026 este probabilă, caz în care cota ar putea urca la 22% ori 23% sau, într-un scenariu pesimist, ne-am putea întoarce la cota de 24%, susține Alexandra Smedoiu, vicepreședintele Asociației CFA România.

‘Dacă ne uităm la zona de cheltuieli, unde nici nu vom vedea reduceri consistente anul acesta, e destul de clar că deficitul bugetat va rămâne extrem de crescut, ceea ce ne duce la concluzia că nu sunt ultimele majorări de taxe pe care le vom vedea și cel mai probabil ar mai urma să fie anunțate și altele în decembrie, probabil cu aplicabilitate din ianuarie 2026. Care sunt elementele pe care le vedem posibile în această zonă? (…) deja am avut o serie de creșteri pe zona de taxare a capitalului. Totuși ne concentrăm în continuare pe zona de taxe indirecte, pentru că de acolo statul va colecta cel mai repede și cel mai bine. Deci am spune că nu ar fi exclus să mai vedem o creștere la TVA. Cota de TVA de 21% ne pune fix la media UE, dar sunt și țări care au 24%. Am avut și noi cota aceasta, deci încă o creștere la TVA, aș spune nu doar că nu e imposibilă, ci aș spune chiar că este probabilă. Dacă va fi, undeva în orizontul acesta, între 21, poate 22, 23 sau, într-un scenariu mai pesimist, să ne întoarcem la cota aceasta de 24%. Vom mai vedea, de asemenea, creșteri pe accize, unde există o parte de calendar european, de unde vor mai veni niște creșteri, dar potențial și alte creșteri’, a spus Alexandra Smedoiu, la conferința de prezentare a raportului ‘FY2026 Macroeconomic Outlook’.

Ea a afirmat că majorarea taxelor indirecte reprezintă pentru stat cea mai rapidă metodă de a colecta mai mulți bani, dar efectele se văd în inflație. Aceste este unul din motivele pentru care inflația va rămâne mare și anul viitor.

‘De asemenea, mai avem o reformă anunțată la partea de impozite pe proprietate, avem o zonă de creștere la persoane fizice potențial din 2026 și mult temutul impozit progresiv. Din punctul nostru de vedere, rămâne o temă deschisă, probabil însă pentru anul 2027 sau 2028. Depinde bineînțeles și ce se va întâmpla din punct de vedere politic în următoarele 12 luni. Impozitare mai mare înseamnă reducerea disponibilității de a investi de către firme și puterea redusă de cumpărare a populației, care se va vedea în continuare în consum. Chiar dacă vom mai vedea la anul creștere pe salariul minim, din punctul nostru de vedere, acest lucru nu va avea un efect real major în economie, deoarece există în continuare practica aceasta de a plăti venituri suplimentare, care oricum suplimentează venitul acesta minim. Deci impactul va fi doar că statul va colecta mai multe impozite pe salarii și acestea le va colecta de la firme. Deci din nou un impact în bugetele de investiții ale firmelor’, a spus Alexandra Smedoiu.

La rândul său, Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a afirmat că România a scăpat de retrogradare anul acesta, dar riscul rămâne și anul viitor.

‘Fiecare acord de rating spune că România are cele mai mari deficite gemene, bugetare și de cont curent, dintre țările cu rating investment grade. Dar ce ne ține în categoria respectivă de rating este apartenența la UE, faptul că avem acces la fondurile europene și faptul ca nu ne va lăsa Comisia Europeană să deraiem. Asta e de discutat. Dar, tocmai pentru că avem aceste deficite ridicate rămâne riscul de downgrade și eu cred că vom mai vorbi de el în următorii trei ani. Dacă facem ce trebuie, mă rog, noi știm ce trebuia să facem ca să nu fim downgradați, rămânem aici, dar dacă deraiem în continuare cu deficitul bugetar, da, riscul este să fim downgradați, și mă rog, foarte legat de riscul politic’, a declarat Adrian Codirlașu.

Vești proaste de la Banca Mondială pentru România. Raportul care arată previziuni sumbre pentru economia noastră
Banca Mondială revizuiește în scădere prognoza de creștere economică a României pentru 2025, estimând un avans de doar 0,4%, mult sub nivelul de 1,3% previzionat în iunie. Organizația avertizează că austeritatea fiscală încetinește consumul și investițiile, iar ritmul redus de expansiune economică se va menține și în 2026-2027.

Raportul subliniază importanța reformelor structurale, investițiilor în educație și infrastructură, precum și mobilizarea capitalului privat pentru a stimula productivitatea și ocuparea forței de muncă în România și regiunea Europei și Asiei Centrale.

Banca Mondială menționează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.

De asemenea, Banca Mondială menționează că România, cu un deficit fiscal care a depășit 9% din PIB anul trecut, a introdus un pachet de consolidare fiscală care combină măsuri de cheltuieli, cum ar fi înghețarea salariilor și pensiilor publice, cu taxe mai mari. Potrivit estimărilor organizației, deficitul fiscal al României ar urma să scadă sub 6% din PIB până în 2026.

La nivelul regiunii Europa și Asia Centrală (ECA), Banca Mondială estimează că PIB-ul regional va crește cu 2,4% în termeni reali în acest an, în scădere față de 3,7% în 2024, în principal din cauza unui ritm mai lent de expansiune în Federația Rusă. Excluzând Rusia, care reprezintă aproximativ 40% din producția regiunii, creșterea este probabil să rămână aproape neschimbată, la aproximativ 3,3% în acest an și anul viitor.

‘Economiile în curs de dezvoltare din regiune trebuie să întreprindă reforme curajoase pentru a transforma reziliența într-o creștere mai puternică a productivității, cu rezultate și locuri de muncă adaptate la schimbările demografice din regiune, care valorifică avantajele sale naturale. Este important ca țările să își consolideze sectorul privat, să îmbunătățească educația și să se conecteze mai bine la nivel internațional, regional și intern, concomitent cu atragerea de capital privat. Provocarea în regiune este aceea de a crea oportunități pe piața muncii și de a transforma locurile de muncă slab calificate în locuri de muncă de calitate’, a declarat vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, într-un comunicat transmis marți.

Banca Mondială cere investiții

Raportul constată că investițiile în infrastructură, îmbunătățirea mediului de afaceri și mobilizarea capitalului privat vor fi esențiale pentru stimularea productivității. Țările din Europa și Asia Centrală trebuie să înceapă prin a investi în crearea unei baze solide pentru piața muncii – constând în infrastructura fizică și umană.

Îmbunătățirea calității educației, în special a învățământului profesional și superior, este, de asemenea, necesară. Există încă un potențial neexploatat în rândul femeilor și tinerilor care sunt insuficient reprezentați pe piața muncii. Regiunea a creat un număr semnificativ de locuri de muncă în ultimele decenii, însă încetinirea creșterii economice, productivitatea scăzută și ritmul slab al reformelor amplifică provocările legate de ocuparea forței de muncă. Deși ocuparea forței de muncă în ECA a crescut cu 12% în ultimii 15 ani, în special în sectorul serviciilor, care reprezintă acum mai mult de jumătate din locurile de muncă, raportul constată că majoritatea oportunităților au țintit locuri de muncă relativ slab calificate, cu potențial limitat de câștiguri.

Banca Mondială avertizează că dificultățile demografice amenință reziliența pieței muncii. Se preconizează că populația aflată în câmpul muncii va scădea cu 17 milioane în următoarele decenii, un declin concentrat în Europa Centrală și de Est și în Balcanii de Vest. În Asia Centrală și Turcia, populația aflată în câmpul muncii va crește, punând un alt tip de presiune asupra pieței muncii.

Impedimentele structurale limitează potențialul ECA: abundența de firme mici care rareori reușesc să se extindă, piețele de credit și finanțare de risc subdezvoltate, sistemele de educație și formare profesională neperformante, concurența redusă și întreprinderile de stat care afectează dinamismul afacerilor și eficiența pieței. ‘Fiecare țară își poate adapta abordarea pentru a utiliza la maximum resursele de care dispune – talentul uman, infrastructura fizică, instituțională și resursele naturale’, a declarat Ivailo Izvorski, economist-șef pentru Europa și Asia Centrală la Banca Mondială.