După incidente cu drone rusești care au intrat în Polonia și România și apariții suspecte deasupra Danemarcei, Norvegiei și Germaniei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un sistem de radare și interceptoare pentru apărarea flancului estic al UE. În discursul despre starea Uniunii, l-a numit „zidul de drone”, scrie Politico.
Denumirea și ideea au generat obiecții. Pentru România, statele baltice și Polonia, proiectul pare o reacție necesară. Țări mai îndepărtate de Rusia invocă însă costurile ridicate, integrarea în planurile UE și NATO și riscul extinderii rolului Bruxellesului în domeniul apărării.
Zidul de drone, nu este o Linie Maginot
„Dronele și antidronele sunt prioritatea”, a spus președintele Franței, Emmanuel Macron. „Dar nu există un zid perfect pentru o frontieră de 3.000 km. Nu este fezabil integral.” Comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, a estimat varianta inițială pentru Polonia și Baltice la aproximativ 1 miliard de euro și a susținut că partea de detecție poate fi operațională în mai puțin de un an. El a admis totuși că termenul „zid” poate crea așteptări greșite. Nu este vorba despre o nouă „Linie Maginot”.
Există temeri și privind promisiunile exagerate. „Un zid de drone nu rezolvă atacurile cibernetice, apărarea antiaeriană, producția de muniție sau problemele de decizie și reguli de angajare”, a comentat eurodeputata Hannah Neumann din Partidul Verzilor, Germania.
Finanțarea este un punct sensibil
Comisia și statele din prima linie vor bani europeni, ceea ce cere acordul tuturor capitalelor. Italia și Grecia au susținut la reuniunea de la Copenhaga că proiectele de apărare trebuie să aducă beneficii întregii Uniuni, nu doar Estului. „Am arătat solidaritate în pandemie, economie și migrație. Acum e rândul securității”, a spus premierul Finlandei, Petteri Orpo. Potrivit unor relatări, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat planul în termeni „foarte duri”.
Nevoia de capacități mai bune este, totuși, puțin disputată. UE are lacune la detecția UAV, iar doborârea unor drone rusești deasupra Poloniei s-a făcut cu rachete foarte scumpe, folosite împotriva unor ținte ieftine.
La finalul discuțiilor, liderii UE au acceptat propunerea Comisiei, inclusiv componenta de „zid de drone”, urmând ca detaliile privind calendarul, costurile și capabilitățile să fie stabilite ulterior. Este posibilă și schimbarea denumirii. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a vorbit despre o „rețea europeană de măsuri anti-drone”: „Numele nu contează, important e să funcționeze”.
Sistemele anti-drone nu sunt o soluție completă
„Poți construi o apărare statică regională, de pildă în Baltice. Dar dacă vrei să câștigi, trebuie să lovești comanda, logistica și producția”, a spus Christian Mölling, reprezentant al Fundația Bertelsmann. Și statele din prima linie admit limitele: „Nu există garanții de 100%”, a spus premierul Poloniei, Donald Tusk. „NATO și Europa trebuie să caute metode care să ne maximizeze securitatea.”, menționează Politico
La București, poziția oficială este favorabilă inițiativei europene. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că România „va fi un partener implicat 100%” în proiectul „Drone Wall”/„Eastern Flank Watch”, subliniind necesitatea operării rapide a unei rețele de detecție și neutralizare a dronelor pe flancul estic.
Modificări legislative în România
În plan legislativ, Parlamentul a adoptat în februarie 2025 cadrul care permite doborârea dronelor neautorizate ce încalcă spațiul aerian național, măsură ulterior promulgată — alături de alte legi ale apărării — de președintele interimar Ilie Bolojan, pentru a elimina blocajele legale privind acțiunea în timp de pace.
Contextul operativ a rămas tensionat: în septembrie, o dronă folosită în atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene a pătruns temporar în spațiul aerian al României, episod care a determinat decolare la alarmă a avioanelor F-16. Ministerul Apărării a precizat că aeronavele au fost aproape de o doborâ. Incidentul alimentând discuția privind cost-eficiența interceptărilor și necesitatea unei rețele integrate de senzori.
Pe dimensiunea industrială, autoritățile române au anunțat discuții cu Ucraina pentru producție comună de drone defensive în România, în logica programului european SAFE și în conexiune cu conceptul de „zid anti-drone”, pentru a întări apărarea aeriană a flancului estic și a reduce dependențele de import.