Statisticile recente ale Casei Naționale de Pensii Publice indică discrepanțe puternice între pensiile medii încasate de seniori, în funcție de județul de domiciliu. La începutul anului 2026, diferențele teritoriale sunt vizibile mai ales după aplicarea noii formule de calcul, care a accentuat dezechilibrele deja existente în sistem.
Pensia medie la nivel național se situează la 2.818 lei, însă această medie ascunde variații semnificative între regiuni, cu valori care coboară sub 2.300 de lei în unele județe și depășesc 4.000 de lei în altele.
Impactul noii formule de recalculare la Pensiile românilor, după noua formulă.
Recalcularea pensiilor, aplicată din 1 septembrie 2024, a introdus un mecanism care combină punctajele de contributivitate cu punctele de stabilitate. Aceste puncte suplimentare sunt acordate celor care au depășit pragul de 25 de ani de muncă, valoarea lor crescând progresiv odată cu vechimea acumulată.
Stagiul complet de cotizare a fost fixat la 35 de ani, criteriu care a avut efecte diferite asupra pensionarilor. Cei care au lucrat în condiții speciale sau în grupe de muncă, dar cu perioade efective mai scurte de activitate, nu au beneficiat pe deplin de noua formulă. În continuare, nivelul pensiei este determinat în principal de salariile declarate și de contribuțiile achitate de-a lungul vieții profesionale.
Decalaje majore între pensiile din România
Mai multe județe înregistrează pensii medii ce depășesc pragul de 3.000 de lei, printre care Argeș, Constanța, Galați, Prahova și Cluj. În fruntea clasamentului se află Hunedoara, cu o pensie medie de 3.502 lei, urmată de Gorj, unde media ajunge la 3.275 lei, și Brașov, cu valori de peste 3.300 de lei.
Aceste județe au în comun un trecut economic dominat de minerit, energie și industrie grea, domenii în care salariile au fost mai ridicate și, în mare parte, integral fiscalizate, ceea ce s-a reflectat direct în nivelul pensiilor actuale.
Zonele cu pensii sub media pe țară
La celălalt capăt al clasamentului se regăsesc județe precum Botoșani, Vaslui, Vrancea, Giurgiu sau Bistrița-Năsăud, unde pensia medie variază între 2.200 și 2.400 de lei. În aceste zone, economia locală a fost caracterizată de venituri mai mici, perioade de muncă întrerupte și un număr redus de ani de cotizare completă.
Diferențele nu sunt generate de anul ieșirii la pensie, ci de istoricul salarial și de tipul activităților desfășurate atât înainte de 1990, cât și în perioada de tranziție economică.
Capitala, un caz aparte
Bucureștiul se detașează clar față de restul țării în privința nivelului pensiilor. Sectorul 1 este singura zonă din România în care pensia medie depășește pragul de 4.000 de lei, atingând valoarea de 4.118 lei.
Prin comparație, în județe precum Vrancea, unde pensia medie este de aproximativ 2.270 de lei, diferența față de Sectorul 1 ajunge la aproape 2.000 de lei. Acest contrast reflectă nivelurile salariale mult mai ridicate din Capitală și volumul consistent al contribuțiilor plătite de-a lungul anilor de activitate.
