Nu doar Lukoil e problema. Oficial, România nu mai importă țiței rusesc din momentul declanșării invaziei rusești în Ucraina ca urmare a impunerii de sancțiuni internaționale Federației Ruse. Două țări cu regimuri apropiate de Moscova furnizează două treimi din importurile românești de țiței.
51,77% din importurile de țiței ale României de anul trecut au venit din Kazahstan iar un procent de 10% din Azerbaidjan. Ambele țări, de unde ne importăm aproape două treimi din a țițeiului procesat în rafinăriile românești, sunt conduse de două regimuri autocratice cu relații extrem de bune cu Moscova.
Nu doar Lukoil e problema. 60% din importurile de țiței ale României vin din țări prietene cu Rusia
De altfel, cele două țări au înlocuit în scripte importurile de țiței din Federația Rusă către România după ce acestea au fost sistate complet la sfârșitul lui 2023 din cauza invaziei Ucrainei de către trupele rusești.
Pe de altă parte, România se chinuie în aceste zile să găsească o soluție pentru ca afacerea rușilor de la Lukoil, care își aduc țițeiul procesat la rafinăria Petrotel din Ploiești tot din Kazahstan, să poată continua după data de 13 decembrie când intră efectiv în vigoare sancțiunile SUA împotriva acestei companii.
Termenul a fost extins după ce autoritățile americane au anunțat că a apărut un nou cumpărător pentru activele Lukoil din România. Conform surselor Newsweek România este vorba chiar de o mare companie americană.
Cantitatea de țiței procesată anul trecut în România a fost de 11.463.106, din care importurile au reprezentat cea mai mare parte de 8,863.106 tone adică 77,3% iar producția internă a OMV Petrom s-a ridicat la circa 2,6 milioane de tone.
Țițeiul este adus în țară prin două puncta: terminalul companiei deținută de statul român, Oil Terminal SA din portul Constanța și cel al rafinăriei Petromidia deținută de compania de stat KMG Gaz din Kazahstan din largul orașului Năvodari.
Importăm masiv din Kazahstan, al cărui președinte a semnat un parteneriat strategic cu Putin
11 noiembrie 2025, Moscova. Președintele Kazahstanului, Kasîm Jomar Tokaev, a început o vizită de stat la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. Între cei doi a existat o atmosferă cordială. Au semnat un parteneriat strategic care a inclus și o puternică componentă economică. La finalul vizitei, Tokaev l-a invitat pe Putin să efectueze o vizită oficială de stat în Kazahstan în 2026.
„Relațiile noastre se dezvoltă constant. Rusia este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Kazahstanului și ocupă primul loc în topul investitorilor. Anul trecut am avut un volum comercial de peste 27 de miliarde de dolari, iar în primele nouă luni ale acestui an deja 20 de miliarde. Numeroase companii ruse operează cu succes în Kazahstan, iar mediul de afaceri kazah este activ pe piața rusă”, a declarat Putin.
KazMungaiGaz este o companie deținută de statul kazah care deține în România cea mai mare rafinărie, Petromidia, și o rețea extinsă de benzinării care operează sub brandul Rompetrol.
Conform datelor pe care compania de stat Oil Terminal SA le-a furnizat Newsweek România, țara noastră e dependentă de importurile de țiței din Kazahstan care și-a dublat cota de piață din totalul importurilor OTC (Over the counter ale României, adică a contractelor făcute între două părți) realizate doar prin terminalul Oil Terminal: de la 24% în 2020 (732.830 tone) la 31% în 2024 (1.315.672 tone) și la 55% (1.006.045 tone) în prima jumătate a acestui an.
Conform aceleiași surse, principalii beneficiari ai acestui țiței erau în 2020 companiile OMV Petrom SA, Litasco SA Geneva, Petrotel Lukoil Ploiesti, Rompetrol Rafinare, Maddox SA iar anul trecut și în acest an au fost OMV Petrom SA și Lukoil România SA.
Litasco SA Geneva și Petrotel Lukoil Ploiești sunt cele două companii care fac parte din grupul Lukoil din România.
În 2020, importurile din Federația Rusă prin Oil Terminal dominau cu un procent de 58% însă, după invazia rusească din Ucraina și impunerea sancțiunilor internaționale împotriva Federației Ruse, practic Kazahstanul, în principal,secondat la mare distanță de Azerbaidjan au preluat cota de piață a importurilor de țiței rusesc.
Dependența României de prietenul lui Putin e și mai mare
Numai că dependența României de Kazahstan, regimul extrem de apropiat de Federația Rusă, este și mai mare. Kazahii de la Rompetrol au un terminal propriu la rafinăria Petromidia unde au o capacitate și mai mare decât cea a Oil Terminal.
Conform rapoartelor Rompetrol, compania a importat și procesat la rafinăria de la Petromidia 4,619 tone țiței anul trecut, o cantitate mai mare cu aproape 375.000 de tone față de toată cantitatea importată de România prin Oil Terminal SA. Tot țițeiul a avut ca sursă inițială Kazahstanul.
Oficialii Oil Terminal spun că importurile de țiței rusesc au fost oprite și că rușii n-au cum să-i fenteze
În ciuda apariției unor numeroase semne de întrebare legate de posibilitatea ca țițeiul rusesc să fie în continuare livrat pe piața românească pentru a ocoli sancțiunile internaționale și sub “etichetă” fie din Kazahstan, fie din Azerbaidjan, oficialii Oil Terminal susțin că România a oprit importurile de țiței rusesc la sfârșitul lui decembrie 2023:
“România a oprit importul de țiței din Rusia din 5 decembrie 2022, iar importul de produse petroliere din 5 februarie 2023, ca parte a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Principalul furnizor de țiței pentru România în 2023 au devenit Kazahstanul si Azerbaidjanul, furnizând 40% din importurile totale de țiței ale României în 2023.
În perioada următoare, portofoliul de furnizori de țiței s-a extins, odată cu includerea unor noi parteneri externi în lanțul de aprovizionare al Rafinăriilor. Embargoul asupra petrolului a fost o acțiune la nivelul UE, iar primul pachet de sancțiuni, adoptat în februarie 2022, a vizat inițial alte sectoare, cum ar fi cel financiar și tehnologic, precum și sancțiuni individuale. Ulterior, mai multe pachete de sancțiuni, inclusiv cele din domeniul energiei, au fost adăugate cronologic”.
Mai mult, oficialii aceleiași companiei de stat susțin că nu există nici o posibilitate ca rușii să ocolească sancțiunile occidentale și să folosească țări terțe drept paravan pentru a exporta țiței către România: „Toate mărfurile recepționate în depozitele Oil Terminal sunt însoțite de documentație completă care atestă în mod oficial, originea acestora, precum și porturile de încărcare.
Certificatele de origine sunt emise de rafinării sau de camere de comerț competente, instituții abilitate să confirme proveniența produselor. Totodată, întreaga documentație aferentă mărfurilor este supusă verificării autorităților vamale prin verificări încrucișate cu autorități din tara de proveniența a mărfurilor. Operațiunile de descărcare se efectuează exclusiv după obținerea avizului de „liber la descărcare” emis de Biroul Vamal de Frontiera, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În ceea ce privește mărfurile de proveniență Turcia, se aplică aceleași proceduri privind certificarea originii. Acestea sunt însoțite de certificate de origine emise de rafinării și de camere de comerț, documente care atestă în mod oficial proveniența mărfurilor. Toate aceste documente sunt puse la dispoziția autorităților competente pentru efectuarea verificărilor corespunzătoare. Din informațiile pe care le deținem , Republica Turcia nu se numără printre exportatorii de țiței”.
Surse din industria de profil au descris succine, sub protecția anonimatului pentru Newsweek România, formula prin care țițeiul rusesc poate fi în continuare exportat pe piața românească: “Pe scurt, se schimbă denumirea petrolului rafinat– ca fiind de proveniență kazahă- întrucât embargoul privește doar originea, nu și punctul de livrare al petrolului, falsificând trasabilitatea provenienței acestuia”.
Mai aducem și din Azerbaidjan, alt prieten de-al lui Putin
Cea de-a doua destinație a importurilor de țiței pentru piața românească anul trecut a fost Azerbaidjanul care a ajuns la o cotă de 20% din totalul importurilor realizate prin Oil Terminal SA și 10% din totalul importurilor.
24 octombrie 2025. Dushambe, Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, i-a cerut scuze, într-o convorbire telefonică, președintelui Azerbaidjanului, Iham Allyev, pentru tragedia aviatică, din decembrie 2024, în urma căreia forțele ruse au fost acuzate că au doborât intenționat un avion al companiei aeriene Azerbaijani Airlines.
Tragedia aviatică a dus la o escaladare a tensiunii dintre cele două state însă anterior Allyev și Putin s-au văzut de nenumărate ori în ipostaze prietenoase de-a lungul anilor. Ultima dată în octombrie 2025, la Dushambe în Tadjikistan. Dar anterior, în anii în care Azerbaidjan, lua locul importurilor rusești de țiței pe piața românească, de nenumărate ori. Inclusiv la Kremlin.
Producția națională de țiței băltește de ani de zile la 2,6 milioane de tone anual
Conform datelor publice, producția națională de țiței a celui mai mare producător national, OMV Petrom, companie controlată de statul austriac, a fost de circa 2,6 milioane de tone în 2024 cu o scădere constantă de 2% din 2020 încoace. Investițiile acesteia în noi zăcăminte de petrol au stagnat în ultimii ani.
Termenul pentru intrarea în vigoare a sancțiunilor împotriva Lukoil a fost extins. A apărut un cumpărător american
Autoritățile române sunt într-o reală dilemă privind măsurile, pe care ar trebui să le ia, după ce guvernul SUA a impus la sfârșitul lui octombrie sancțiuni internaționale fără precedent împotriva a două mari companii rusești: Rosneft și Lukoil. În timp ce prima nu derulează afaceri în România, Lukoil deține o rafinărie și 300 de stații de carbunant în România unde, a derulat, anul trecut, afaceri de 11 miliarde lei.
În nici 3-4 zile de la momentul anunțării sancțiunilor americane împotriva Lukoil, autoritățile române au făcut saltul “gigantesc“ de la a nu ști efectiv ce măsuri să ia împotriva Lukoil, așa cum Newsweek România a scris AICI, la, nici mai mult nici mai puțin, posibilitatea naționalizării activelor acestei companii în România. Măsură anunțată chiar prin vocea ministrului energiei, Bogdan Ivan.
Cu deadline-ul anunțat de SUA pe 21 noiembrie, autoritățile române au fost salvate de faptul că a apărut un cumpărător pentru activele Lukoil la nivel international: “Statele Unite extind termenul-limită privind sancțiunile împotriva Lukoil din cauza apariției unor noi cumpărători pentru activele sale din străinătate.
Departamentul Trezoreriei al SUA a emis o licență care autorizează tranzacțiile legate de vânzarea afacerilor internaționale ale Lukoil până la 13 decembrie. Statele Unite au autorizat, de asemenea, operațiunile cu anumite întreprinderi Lukoil din Bulgaria până la 29 aprilie 2026“
Surse guvernamentale au declarat pentru Newsweek România că discuțiile legate de măsurile, pe care România ar trebui să le ia referitor la afacerile Lukoil din România, au demarat extrem de târziu, fără nici o direcție clară și se află în acest moment în stadiul creionării unui act normativ care să fie aprobat de Guvernul României.
