Regatul Unit a anunțat o creștere substanțială a efectivelor militare desfășurate în Norvegia, într-un context marcat de preocupări crescute privind evoluțiile de securitate din Arctica și din nordul Europei.
Decizia a fost comunicată de ministrul britanic al apărării, John Healey, în timpul unei vizite la Camp Viking, bază utilizată de Royal Marines în zona arctică norvegiană.
Anunțul vine în paralel cu declarații ale conducerii armatei norvegiene, care subliniază că Oslo ia în calcul o gamă extinsă de scenarii de risc în Nordul Înalt.
Londra anunță dublarea efectivelor în Norvegia
Ministrul britanic al apărării, John Healey, a precizat că numărul militarilor britanici desfășurați în Norvegia va crește de la aproximativ 1.000 la 2.000 în următorii trei ani.
Oficialul a descris măsura drept parte a unui efort mai amplu de consolidare a capacităților defensive ale Regatului Unit și ale NATO în regiunea nordică.
Healey a declarat:
„Cerințele asupra apărării sunt în creștere, iar Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității arctice și a regiunii nordice înalte pe care am văzut-o de la războiul rece. Îl vedem pe Putin reconstituind rapid prezența militară în regiune, inclusiv prin redeschiderea unor baze vechi din perioada războiului rece.”
Oficialii britanici au explicat că desfășurarea suplimentară va include unități specializate în operațiuni în condiții extreme, instruite pentru climat arctic, mobilitate rapidă și cooperare cu forțele norvegiene.
Regiunea arctică, tot mai prezentă în calculele NATO
Creșterea prezenței britanice este corelată cu participarea Regatului Unit la misiunea NATO „Arctic Sentry”. Inițiativa Alianței Nord-Atlantice urmărește întărirea monitorizării și coordonării militare în Arctica, regiune considerată strategică din perspectiva rutelor maritime, resurselor naturale și poziționării infrastructurii militare.
Analiștii de securitate remarcă faptul că Arctica a devenit în ultimii ani o zonă de interes sporit pentru statele membre NATO, dar și pentru Rusia, care deține cea mai lungă coastă arctică și o infrastructură militară extinsă în zonă.
Avertismentul șefului armatei din Norvegia
Într-un interviu publicat de The Guardian, șeful forțelor armate norvegiene, Eirik Kristoffersen, a afirmat că Norvegia nu poate exclude ipoteza unei posibile intervenții ruse în Nordul Înalt.
Generalul Kristoffersen a declarat:
„Nu excludem ca o anexare teritorială de către Rusia să facă parte din planul lor pentru a-și proteja propriul arsenal nuclear, care este singurul lucru pe care îl mai au și care amenință cu adevărat Statele Unite.”
El a explicat că peninsula Kola, situată în imediata apropiere a graniței norvegiene, concentrează o parte esențială a capacităților nucleare rusești. Zona găzduiește submarine nucleare, sisteme de rachete terestre și avioane cu capacitate nucleară.
Kristoffersen a adăugat:
„Nu putem elimina această opțiune (a unei invazii ruse, n.red.). Ea rămâne valabilă, având în vedere că Rusia ar putea încerca să se asigure că propriile capacități nucleare sunt protejate. Acesta este, într-un fel, scenariul din Marele Nord pentru care ne pregătim.”
Peninsula Kola și importanța sa strategică
Peninsula Kola reprezintă una dintre cele mai militarizate regiuni din Federația Rusă. Amplasarea Flotei Nordului, prezența submarinelor nucleare și infrastructura radar și aeriană fac din această zonă un element central în doctrina de descurajare nucleară a Moscovei.
Oficialii norvegieni susțin că proximitatea geografică obligă Oslo să acorde o atenție constantă evoluțiilor din această regiune, inclusiv exercițiilor militare, mișcărilor navale și activității aeriene.
Pregătiri pentru multiple tipuri de amenințări
Generalul Kristoffersen a precizat că planificarea militară norvegiană nu vizează exclusiv scenarii convenționale.
„Dacă te pregătești pentru ce este mai rău, nimic nu te împiedică să poți contracara și sabotajul sau alte amenințări hibride”, a afirmat acesta.
Termenul „amenințări hibride” include, în limbajul de securitate, operațiuni cibernetice, campanii de dezinformare, bruiaj electronic, sabotaj infrastructural și alte forme de presiune indirectă.
Norvegia a raportat în ultimii ani incidente de interferență GPS în nordul țării, precum și activități considerate neobișnuite în apropierea unor obiective strategice.
Dialogul militar dintre Norvegia și Moscova
În ciuda evaluărilor privind riscurile, Oslo menține canale de comunicare cu Moscova. Potrivit declarațiilor oficialilor norvegieni, cooperarea continuă în domenii tehnice, precum operațiunile de căutare și salvare în Marea Barents.
Kristoffersen a subliniat că au loc întâlniri regulate la frontieră între reprezentanți ai armatei norvegiene și ruse.
„Atunci când discutăm cu rușii, aceștia răspund într-o manieră foarte profesionistă”, a declarat generalul.
Propunere pentru o linie directă între capitale
Pentru reducerea riscului de incidente neintenționate, conducerea militară norvegiană susține necesitatea unei linii directe de comunicare între capitale.
Kristoffersen a menționat:
„Până acum, ceea ce am observat în privința încălcărilor spațiului aerian în zona noastră sunt, pur și simplu, neînțelegeri.”
El a asociat unele incidente cu bruiaje GPS și cu erori de navigație, indicând că activitatea militară rusă din Nordul Înalt a fost, până în prezent, mai puțin tensionată decât în regiunea Mării Baltice.
Impactul războiului din Ucraina asupra Norvegiei
Mandatul generalului Kristoffersen, început în 2020, a coincis cu transformări majore în arhitectura de securitate europeană. Invazia rusă în Ucraina a condus la extinderea NATO prin aderarea Finlandei și Suediei, alături de Norvegia, în flancul nordic al Alianței.
Aceste schimbări au determinat intensificarea exercițiilor comune, a rotațiilor de trupe și a cooperării regionale între statele nordice și aliații lor.
Evoluțiile militare din Ucraina
În Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a anunțat recent reorganizări în sistemul de apărare aeriană, invocând necesitatea îmbunătățirii protecției civililor.
Într-un mesaj video, Zelenski a afirmat:
„Au loc multe schimbări chiar acum în activitatea apărării aeriene. În unele regiuni, modul de operare al echipelor, interceptorii, unitățile mobile de foc, întreaga componentă de mică apărare aeriană este practic reconstruită complet. Dar acesta este doar un element al apărării care necesită schimbări. Schimbările vor avea loc.”
Autoritățile ucrainene continuă să solicite sprijin militar suplimentar din partea aliaților occidentali.
Restricții asupra Telegram în Rusia
În Rusia, autoritatea de reglementare Roskomnadzor a anunțat restricții progresive asupra platformei Telegram, motivând decizia prin neconformarea la legislația privind datele utilizatorilor.
Organizația Amnesty International a reacționat, calificând măsura drept „cenzură și obstrucționare sub pretextul protejării drepturilor și intereselor oamenilor”.
Decizia a generat reacții inclusiv din partea unor comentatori ruși pro-guvernamentali, care au semnalat impactul asupra comunicării online.
Diplomație internațională și poziția UE
La Bruxelles, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană ar putea formula condiții adresate Rusiei în eventualitatea unor negocieri de pace.
„Toți cei de la masă trebuie să înțeleagă că europenii trebuie să fie de acord”, a afirmat Kallas.
Extinderea prezenței britanice în Norvegia, alături de declarațiile conducerii militare norvegiene, reflectă interesul crescut al statelor NATO pentru regiunea arctică. Evoluțiile indică o intensificare a planificării defensive, în paralel cu menținerea canalelor diplomatice și militare de comunicare.
