Lucruri mai puțin știute despre Mărțișor. Cum influențează norocul și sănătatea

Mărțișor, simbolul primăverii și al reînnoirii, este celebrat anual pe 1 martie în România, fiind recunoscut pentru combinația distinctivă de șnur alb-roșu. Puțini știu însă că obiceiul are rădăcini mult mai adânci și o semnificație complexă, care merge dincolo de simpla oferire a unui mic cadou, potrivit Unesco.

Tradiția datează încă din perioada neolitică, când oamenii foloseau șnururi sau obiecte mici pentru a marca începutul primăverii și pentru a proteja sănătatea și prosperitatea familiei.

Cum a apărut Mărțișor 

Primele mărțișoare erau realizate din materiale naturale – fire albe și roșii sau pietre colorate. Roșul simboliza viața, energia și soarele, în timp ce albul reprezenta puritatea și echilibrul. Această combinație de culori era considerată un scut împotriva bolilor și a energiilor negative.



Mărțișorul legat de ramurile copacilor. Sursa foto: dexter_lim/Pixabay

În timp, tradiția s-a păstrat, dar semnificațiile s-au diversificat, incluzând protecția împotriva deochiului, atragerea norocului și semnalarea începutului unui nou an agrar.

Astăzi, șnurul se agață de piept, însă în trecut acesta se lega la gât sau la mâini. Atunci se credea că astfel corpul este protejat direct. De asemenea, atât bărbații, cât și femeile purtau mărțișoare, iar copiii le primeau pentru a fi feriți de boli și ghinioane. În unele regiuni, fetele îl puneau chiar sub pernă pentru a visa viitorul soț.

Lucuri mai puțin știute

Primele mărțișoare includeau adesea o monedă de aur sau argint prinsă în șnur. Metalul prețios simboliza prosperitatea, atrăgând belșugul și bunăstarea. Această tradiție sublinia importanța Mărțișorului ca obiect ritualic și protector, nu doar ca simplu simbol al
primăverii.



După purtare, șnurul nu era aruncat la întâmplare. În anumite zone, oamenii îl legau de ramuri înflorite, de garduri sau chiar de coarnele animalelor, pentru a proteja gospodăria și a aduce rod bogat. De asemenea, se păstra până când se auzea cucul pentru prima dată, iar atunci era aruncat în direcția cântecului, considerând că astfel va aduce noroc.

Deși azi combinația standard este alb-roșu, în trecut existau și variante precum roșu-negru sau alb-albastru, adaptate simbolisticii locale. Această diversitate reflecta complexitatea credințelor populare și modul în care tradiția Mărțișorului a evoluat de-a lungul secolelor.

Semnificația ritualică

Înainte de a deveni un obiect decorativ sau un cadou comercial, Mărțișorul era parte a unui ritual de protecție, fertilitate și prosperitate. Gestul de a oferi și purta șnurul era încărcat de semnificații spirituale și marcă a respectului pentru ciclurile naturii și ale vieții umane.

Tradiția Mărțișorului a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO în 2017, recunoscându-se valoarea sa istorică și simbolică, dar și continuitatea practicilor culturale legate de primăvară.