Rusia și Ucraina nu sunt mai aproape de sfârșitul conflictului, în ciuda tratativelor mediate de americani, dar par să fi convenit asupra unui singur obiectiv, care ar suna neașteptat dacă n-ar fi doarte serios: încearcă să evite să-l supere pe președintele Trump și forța SUA, scriu Wall Street Journal, The Economist și Reuters.
Mulți speră că negocierile de pace care au loc în această perioadă între Rusia și Ucraina – cu ultima rundă la Geneva, chiar zilele trecute – vor oferi o cale spre sfârșitul războiului sângeros care durează de aproape patru ani. Dar, cel puțin deocamdată, semnele nu sunt bune, iar mulți observatori informați și experimentați avertizează că finalul conflictului nu este deloc aproape.
Negocierile din această săptămână, mediate de SUA, s-au încheiat la fel ca celelalte discuții din acest an: fără ca nimeni să poată indica vreo evoluție reală.
Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a calificat discuțiile drept „dure, dar serioase”, iar negociatorul șef al Ucrainei, Rustem Umerov, le-a descris drept „substanțiale”, în vreme ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a salutat „progresul semnificativ”, fără a da detalii.
Cuvintele diplomatice, scrie Wall Street Journal (WSJ), ascund impasul în care se află procesul de pace, despre care mulți observatori și chiar unii participanți spun că s-a transformat de fapt într-un teatru politic.
„Aceste discuții nu ne apropie de sfârșitul războiului”, a declarat pentru WSJ Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO în timpul administrației Obama. „Este un joc pentru a evita să fie învinuit pentru eșecul lui Trump de a pune capăt războiului”, spune el.
Concret, scrie WSJ, în discuțiile de pace, Ucraina și Rusia par să fi convenit asupra unui singur obiectiv: să evite să-l supere pe președintele Trump, dând astfel impresia că blochează procesul de pace.
„Rusia nu caută să obțină un acord de pace”
Nu este o observație singulară, nici pe departe. Șefii a cinci agenții de spionaj europene, care au vorbit cu Reuters în ultimele zile sub condiția anonimatului, au declarat că Rusia nu dorește să pună capăt rapid războiului.
Unul dintre interlocutorii Reuters, șef al unui serviciu secret, a spus că „negocierile sunt unele de fațadă” – alungând orice urmă de optimism privind calea către pace.
Aceleași surse au explicat și motivul acestei concluzii.
„Rusia nu caută să obțină un acord de pace. Ei urmăresc obiectivele lor strategice, iar acestea nu s-au schimbat”, a declarat unul dintre șefii serviciilor de informații europene. Acestea includ înlăturarea liderului ucrainean Volodimir Zelenski și transformarea Ucrainei într-o zonă tampon „neutră” față de Occident.
Un alt șef de serviciu secret a afirmat că Rusia ar putea fi satisfăcută din punct de vedere teritorial dacă ar obține întreaga regiune Donețk, dar că acest lucru nu i-ar îndeplini obiectivul de a răsturna guvernul pro-occidental al lui Zelenski.
Iar un al treilea șef de serviciu secret a afirmat că există o convingere greșită că cedarea regiunii Donețk de către Ucraina ar duce rapid la un acord de pace.
„În cazul în care rușii obțin aceste concesii, eu (cred) că acesta ar putea fi începutul negocierilor propriu-zise”, a spus pentru Reuters oficialul, anticipând că Rusia ar putea apoi să formuleze alte pretenții.
Rusia crede că va câștiga
Casa Albă, scrie WSJ, merge pe teoria optimistă că obiectivele de război ale lui Putin sunt mai limitate decât retorica sa publică și că acesta ar fi satisfăcut dacă Ucraina ar renunța la întreaga regiune Donbas.
Rusia însă, spun comentatorii, vrea tot Donbasul, dar și o reorganizare a guvernului, armatei, presei, religiei și identității Ucrainei, ceea ce înseamnă restabilirea dominației ruse asupra țării.
Într-o declarație pentru WSJ, Tatiana Stanovaia, analistă la Carnegie Russia Eurasia Center, a spus că Rusia crede că câștigă în acest moment răîzboiul.
„Ei văd acest lucru ca un proces care împinge încet, încet Ucraina către obiectivele Rusiei”, a spus ea. „Mesajul este: «Putem opri războiul astăzi, dar trebuie să îndepliniți toate cerințele noastre». Poziția este în continuare aceeași. Nu s-a schimbat nimic”, a explicat Stanovaia.
Încă trei ani de război?
Pentru Ucraina, cedarea este imposibilă. Zona din Donbas pe care Kievul o controlează în continuare este un bastion al apărării, crucial pentru restul țării: o rețea de orașe fortificate foarte greu de depășit pentru forțele ruse care au suferit deja pierderi uriașe.
Zelenski a spus că nu poate susține o cedare a teritoriilor și că nici poporul ucrainean nu o va face, așa că a propus ca actuala linie a frontului să fie linia de demarcație.
În tot acest timp, Kremlinul respinge, de asemenea, planul occidental privind garanțiile de securitate, care ar implica staționarea forțelor europene în Ucraina după încetarea focului.
Iar Ucraina dorește ca SUA și Europa să îi ofere garanții explicite și obligatorii de asistență militară în cazul în care Rusia invadează din nou.
Cât de hotărâtă este Ucraina să continue războiul?
Jurnalistul Bojan Pancevski, de la The Wall Street Journal, a relatat recent într-un podcast că Zelenski le-ar fi spus apropiaților săi că negocierile sunt blocate și că Kievul trebuie să se pregătească pentru încă trei ani de război, scrie Kyiv Post.
Vineri, Dmitro Litvin, consilierul prezidențial pe probleme de comunicare, a calificat aceste afirmații drept false, scrie presa ucraineană.
Ucraina este acum mai puțin dependentă de serviciile secrete americane
Spre ce anume se îndreaptă acum războiul nu este clar. O analiză The Economist a observat că niciuna din părți nu pare în acest moment capabilă să câștige războiul.
Este clar că Trump presează Ucraina să cedeze cât mai mult, pentru a încheia un acord, și la fel de clar este că președintele SUA și-ar putea pierde interesul pentru încheierea războiului.
Dar, deși Trump încă mai are influență, capacitatea sa de a-l împinge pe Zelenski să accepte un acord nefavorabil a trecut de apogeu, scrie The Economist.
Este adevărat că America încă vinde arme vitale Europei, care le transferă apoi Ucrainei. Dar Ucraina este acum mai puțin dependentă de informațiile americane decât era înainte, iar America și-a redus finanțarea războiului cu 99%.
Putin este cel mai important obstacol în calea păcii
Putin, scrie The Economist, este cel mai important obstacol în calea păcii. Și asta, cred jurnaliștii revistei britanice, pentru că pacea în sine ar putea declanșa o criză în Rusia.
Rusia a alocat atât de multe resurse apărării, care reprezintă acum 8% din PIB, încât restul economiei este în declin. Problemele regimului și perspectiva reluării ostilităților, spun analiștii, vor descuraja noii investitori.
Provocarea de a redistribui resursele de la război la pace, inclusiv găsirea de locuri de muncă pentru soldații care se întorc de pe front, ar putea induce o recesiune profundă, speculează revista.
Și politica ar fi urâtă, crede The Economist.
Veteranii nemulțumiți destabilizează regimurile, în special în Rusia, așa cum s-a întâmplat înainte de revoluția din 1917 și după războiul din Afganistan din anii 1980.
Sondajele sugerează că rușii s-ar bucura de sfârșitul luptelor. Dar cu siguranță ar urma întrebări: despre campania eșuată, risipirea de vieți și bogății și dependența umilitoare a Rusiei de China pentru sprijin financiar și militar în numele salvării propriei civilizații.
Acest lucru ar putea limita capacitatea lui Putin de a relua războiul. Ar putea chiar reprezenta o amenințare la adresa puterii sale, crede The Economist.
Dar Putin nu poate câștiga războiul
În același timp, Putin se află într-o dilemă, în imposibilitatea de a câștiga războiul, scrie The Economist.
Rusia nu a reușit să genereze suficientă forță de luptă pentru a străpunge liniile ucrainene. În „zona mortală” de 10-30 de kilometri din jurul liniei frontului, vulnerabilă la drone, soldații și echipamentele nu se pot aduna fără a deveni ținte.
Chiar dacă forțele ruse străpung liniile ucrainene, ele nu vor reuși cel mai probabil să profite de succesul lor, scrie The Economist.
Iar lucrurile nu devin mai optimiste pentru Kremlin. În primii trei ani, Rusia și-a consolidat armata. La sfârșitul anului trecut însă, pierdea deja mai mulți oameni decât putea recruta.
Soldații sunt slab pregătiți, moralul este scăzut, iar rata dezertărilor este mai mare ca niciodată.
Starlink a întrerupt accesul forțelor ruse la terminalele de contrabandă de care depindeau pentru țintire. Propriul lor guvern a întrerupt accesul la Telegram, pe care îl foloseau pentru a comunica pe linia frontului.
Putin va avea dificultăți în a crește numărul și calitatea recruților. Rusia se bazează pe bani, nu pe patriotism, pentru a recruta soldați, iar economia se contractă și banii sunt tot mai puțini.
Efortul de război al Rusiei nu este pe cale să se prăbușească. Dar nici convingerea lui Putin că Ucraina este gata să se prăbușească nu pare să fie un pariu câștigător deocamdată, mai scrie The Economist.
