Despre închisoarea Quezon City din Manila, Filipine se spune că „Este atât de aglomerată încât uneori nu mai poţi gândi limpede. Faci o mişcare şi sigur ajungi să te loveşti de cineva sau de ceva”.
Închisoarea Quezon City din Manila adăposteşte peste 3800 de deţinuţi deşi a fost a fost gândită pentru 800 de persoane,
Fiecare colţişor din celule este folosit la maximum, unii deţinuţi dorm inclusiv pe treptele închisorii, pe terenul de baschet, iar alţii în şezut sau în picioare, rezemaţi de ziduri. Războiul declarat traficului de droguri de preşedintele ţării, Rodrigo Duterte, a dus la supraaglomerarea penitenciarelor, ţinând cont de faptul că procesele durează şi ani de zile până la pronunţarea unei sentinţe, timp în care deţinuţii trăiesc claie peste grămadă. „Mulţi dintre cei care sunt închişi aici înnebunesc. Nu mai pot gândi limpede. Este atât de aglomerat”, a declarat pentru AFP Mario Dimaculangan, unul dintre puşcăriaşii cu vechime de la Quezon, penitenciar construit în urmă cu 60 de ani.
O singură toaletă revine unui număr de 130 de puşcăriaşi în închisoarea Quezon City, iar condiţiile mizere de trai înseamnă şi apariţia a numeroase probleme de sănătate în rândul deţinuţilor, printre care tubeculoză, infecţii ale pielii, diaree şi septicemii. Personalul medical este, de asemenea, insuficient. Atmosfera este extrem de tensionată, aşa că între deţinuţi apar frecvent incidente extrem de violente. „Aglomeraţia este o problemă majoră, la fel şi mâncarea, curăţenia şi lipsa generală a unor facilităţi de bază care fac din acest loc unul impropriu pentru a fi locuit”, a mai precizat directorul Centrului de Informaţii pentru Apărarea Drepturilor Omului din Filipine.
Deşi Filipine a semnat Convenţia Naţiunilor Unite împotriva torturii, care interzice tratamentul inuman al deţinuţilor, în multe din închisori încă se folosesc metode de tortură pentru a pedepsi puşcăriaşii, a adăugat directorul Nymia Pimentel Simbulan, citat de „The Independent”. “Guvernul a pornit o campanie împotriva traficului ilegal de droguri fără a avea capacitatea de a satisface cerinţele de bază pentru ca sistemul să absoarbă fluxul crescut de deţinuţi”, a conchis directorul Centrului pentru Apărarea Drepturilor Omului.
