Europa, următoarea țintă a regimului din Iran, avertizează serviciile secrete

La aproape o lună de la declanșarea, pe 28 februarie, a operațiunii militare lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, mai multe state europa se confruntă cu o serie de incidente de securitate care ridică semne de întrebare asupra unei posibile extinderi indirecte a conflictului, potrivit Le Monde.

Serviciile de informații din europa monitorizează atent evoluțiile recente, în contextul unor atacuri sau tentative de atac vizând interese americane, israeliene sau comunități evreiești.

Contextul general este dominat de ceea ce experții numesc o „răspuns asimetric” din partea Teheranului, o strategie prin care un actor militar inferior încearcă să compenseze dezechilibrul prin acțiuni indirecte și dispersate.

Strategia Iranului și temerile privind extinderea conflictului

Conform sursei citate, Iranul ar putea recurge la o strategie de tip „de la slab la puternic”, care presupune utilizarea unor mijloace limitate pentru a produce efecte semnificative în afara zonei de conflict direct. „Această strategie ar putea viza și Europa”, notează analiza, subliniind că deschiderea unui nou front prin acțiuni de tip terorist ar putea fi realizată „cu costuri reduse”.

Serviciile europene de informații consideră că, deși nivelul actual al amenințării este redus, există riscul unei escaladări. Potrivit evaluărilor citate, situația s-ar putea agrava „dacă regimul iranian ar decide că o astfel de campanie pe teritoriul european ar putea servi intereselor sale vitale”.

Incidente recente în mai multe state europene

În ultimele săptămâni, mai multe țări europene au raportat incidente care ar putea fi corelate cu acest context geopolitic tensionat. În Londra, în cartierul Golders Green, un atac cu caracter antisemit a vizat ambulanțe operate de o organizație evreiască, care au fost incendiate. Evenimentul a atras atenția autorităților asupra vulnerabilității unor ținte simbolice.

În Oslo, un alt incident a avut loc în noaptea de 7 spre 8 martie, când un dispozitiv exploziv a fost plasat în fața ambasadei Statelor Unite. Potrivit autorităților norvegiene, explozia nu a provocat victime și a produs doar pagube materiale minore.

Ancheta în acest caz a dus la reținerea mai multor suspecți, membri ai unei familii de origine irakiană. Ulterior, justiția norvegiană a decis eliberarea unei mame și a doi dintre fii, în timp ce al treilea, care „a recunoscut că a plasat dispozitivul exploziv ascuns într-un rucsac”, a rămas în detenție.

Investigații în curs și posibile implicații statale

Autoritățile norvegiene nu exclud implicarea indirectă a unui actor statal în acest caz. Ministerul Justiției din Norvegia a precizat că anchetatorii analizează „posibila implicare a unui stat”, fără a oferi detalii suplimentare în această etapă a investigației.

Potrivit aceleiași surse, persoanele implicate nu erau cunoscute anterior de serviciile de poliție, ceea ce ridică întrebări cu privire la modul de radicalizare sau eventualele conexiuni externe.

Monitorizare sporită la nivel european

În acest context, serviciile de securitate din mai multe state europene au intensificat măsurile de supraveghere și prevenție. Deși amenințarea este considerată în prezent de „intensitate redusă”, experții avertizează că natura imprevizibilă a acțiunilor asimetrice necesită o vigilență constantă.

Analiza subliniază că Europa ar putea deveni o țintă secundară într-un conflict mai larg, în special în situația în care actorii implicați decid să extindă presiunea dincolo de Orientul Mijlociu.