Numărul de mașini de luptă ale infanteriei (MLI), blindate șenilate pentru Forțele Terestre, este de fapt mult mai mare decât cel prezentat oficial în conferința de presă prin care Guvernul a detaliat programale de achiziții din fondurile SAFE, destinate modernizării și dotării militare a României până în 2030.
SAFE (Security Action For Europe) este un program de credite cu buget total de 150 de miliarde de euro, gândit de Uniunea Europeană pentru a întări industria de apărare europeană și ca sistemul de apărare european să fie mai solid, in termen scurt, până în 2030.
În conferința ținută luni la guvern, ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat lista celor 21 de proiecte de achiziții militare care valorează aproximativ 9,6 miliarde de euro, reprezentând cea mai mare parte din totalul de 16,6 miliarde de euro fonduri SAFE alocate României.
Dintre toate programele de achiziție, unul iese în evidență prin valoarea sa – 2,9 miliarde de euro, adică aproape o treime din totalul fondurilor alocate achizițiilor militare.
Aproape 300 de blindate șenilate pentru Forțele Terestre, nu 200, cât a anunțat Guvernul
MApN vrea să cumpere din acești bani blindate șenilate de luptă – mașini de luptă ale infantieriei (MLI) – ca să doteze Forțele Terestre în locul actualelor MLI-84M „Jderul”, ajunse la final de viață.
În documentul prezentat la guvern, pe lista proiectelor apărea trecut „Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile – MLI – 198 vehicule – 2,983 mld Euro”.
Cifrele, însă, nu corespund celor comunicate public anterior și pentru care Parlamentul dăduse aprobare MApN. Mai exact, în 2023, Parlamentul aproba programul „Maşina de luptă a infanteriei, pe şenile – MLI”, care consta în achiziția a 298 de vehicule cu o valoare totală estimată la 2,99 miliarde de euro.
Surse din MApN au confirmat pentru HotNews că documentul cu programele SAFE conține o eroare și că, de fapt, programul MLI evaluat la finanțare SAFE pentru 2,983 de miliarde de euro vizează de fapt achiziția a 298 de vehicule MLI, și nu 198, așa cum apărea în lista prezentată inițial.
Cât de multă producție locală va putea obține MApN?
Alte surse avizate au explicat pentru HotNews că achiziția de blindate șenilate prin SAFE nu va fi făcută după procedura anunțată vara trecută de MApN și că, de fapt, proiectul privind condițiile de achiziție publicat în 2025 nici nu s-a mai transpus într-o Hotărâre de Guvern adoptată.
În acea procedură se stipula că vor fi achiziționate 246 de vehicule pentru 2,55 miliarde de euro, cu producție locală începând de la al 27-lea vehicul.
Acum, pentru programul SAFE va fi păstrată o condiție de localizare a producției, însă gradul de transfer de tehnologie și producție în România este unul incert și va depinde mult de negocierile pe care MApN și Ministerul Economiei le vor avea cu producătorul care va prezenta cea mai bună ofertă.
Rheinmetall, în pole-position cu KF-41 Lynx
Surse HotNews din industrie arată că principalul concurent este grupul german Rheinmetall, care a achiziționat uzina Automecanica Mediaș SRL și care, la finalul anului trecut, a semnat un acord de cooperare industrială cu România.
În țara noastră, Rheinmetall a fost anunțată că se va ocupa de producția de pulberi și de muniție, alte proiecte rămând deocamdată la nivel de intenție.
În contractul pentru MLI, Rheinmetall a prezentat Ministerului Apărării o ofertă pentru blindatul șenilat KF-41 Lynx, cel mai modern blindat de luptă din portofoliul companiei germane.
KF-41 Lynx, dezvoltat începând din 2015, este un blindat șenilat cu o greutate de până la 50 de tone care poate transporta un echipaj de trei militari plus opt pasageri. Propulsat de un motor de 1.140 CP, blindatul atinge o viteză maximă de 70km/h.
Modelul KF-41 Lynx propus României vine cu turela Lance 2.0 cu tun de calibru 30 mm MK30-2/ABM și cu lansator de rachete antitanc Spike LR2, dar și alte sisteme optice și de detecție, precum și sisteme de protecție active și pasive.
Problema care poate apărea în discuția cu Rheinmetall este legată de localizarea producției, în condițiile în care compania germană are deja o fabrică în zonă, în Ungaria, acolo unde a semnat din 2020 un contract pentru 218 blindate KF-41 Lynx.
În proiectul de HG publicat anul trecut, MApN sublinia faptul că localizarea producției a numeroase elemente ale vehiculului în țară este un interes „esențial de securitate”.
Alte două companii încă interesate de programul MLI-ului românesc
Alte surse din industrie spun că în discuție își propune să intre și compania General Dynamics European Land Systems (GDELS) și că va face o ofertă României pentru MLI-ul ASCOD. GDELS deține compania elvețiană Mowag care produce în România, la Uzina Mecanică București, blindatele 8×8 Piranha 5 (și ele prinse la finanțare în SAFE într-un nou contract de aproape 760 de milioane de euro pentru 139 de vehicule).
GDELS va propune României blindatul șenilat ASCOD, pe care l-a prezentat anii trecuți la București, mizând pe faptul că are deja localizată în țară o facilitate de producție prin UMB și că există un grad de „comonalitate” – de piese și sisteme împărtășite – cu Piranha 5.
Cel mai bun exemplu este turela UT-MK30 de pe Piranha 5, produsă de Elbit chiar în România și care poate echipa MLI-ul Ascod, inclusiv într-o variantă cu lansator de rachete antitanc Spike.
Și sud-coreenii de la Hanwha, de la care România cumpără obuzierele autopropulsate K-9 Tunet, speră încă să prindă contractul pentru MLI, chiar dacă SAFE este dedicat companiilor eligibile din Europa.
Hanwha speră, spun sursele HotNews, să convingă autoritățile de la București și Comisia Europeană că, prin compania Hanwha Aerospace Romania prin care va produce la Petrești, Dâmbovița obuzierele K9, este de fapt o companie românească și că poate oferi un grad foarte ridicat de localizare a producției pentru blindatele de luptă Redback.
MLI-urile Redback au și ele avantajul de a avea unele piese similare cu obuzierul românesc K9, dar și că pot veni și ele cu turela Elbit cu tun de 30 mm ce se regăsește pe Piranha 5 și e deja produsă în România.
