Atacurile aeriene de amploare asupra Ucrainei din ultima vreme, ofensivele neîncetate de pe front, valul de drone care a intrat marți în Polonia și incursiunea unei drone în spațiul aerian românesc, poziția inflexibilă a Rusiei în orice tentative de negocieri de pace, arată că Moscova nu se gândește să pună capăt conflictului pe care l-a început Putin acum peste trei ani și jumătate, spun experții și ziarele internaționale.
Incursiunea cu drone a Rusiei din Polonia subminează eforturile continue ale americanilor de a media încetarea războiului, a acuzat reprezentanta permanentă interimară a SUA la ONU, Dorothy Shea. Ea a acuzat Moscova că și-a intensificat campania aeriană împotriva Ucrainei după întâlnirea Donald Trump – Vladimir Putin din Alaska din 15 august, lucru remarcat și de experții de la Institutul pentru Studiul Războiului.
Astfel de acțiuni demonstrează „o imensă lipsă de respect față de eforturile de bună credință ale SUA” de a aduce pacea, a spus Shea: Donald Trump a dat mai multe ultimatumuri Rusiei și a spus de mai multe ori, inclusiv vineri, că răbdarea sa cu Putin „se epuizează rapid”.
Rusia continuă însă să-și ducă războiul fără să fie lovită de sancțiuni dure, așa cum insistă Ucraina și europenii. Mulți experți acuză Moscova că trage de timp și că Trump îi face jocul.
De altfel, președintele american a trimis sâmbătă un mesaj țărilor NATO că va lovi Rusia cu sancțiuni, însă a pus condiții, inclusiv ca acestea să pună și ele sancțiuni și să nu mai cumpere petrol rusesc, în condițiile în care este puțin probabil ca națiuni ca Ungaria și Slovacia să renunțe la el.
Șantajistii revin întotdeauna să ceară și mai mult
În luna care a trecut de la summitul dezastruos dintre Donald Trump și Vladimir Putin de la Anchorage, trei lucruri au devenit foarte clare. Departe de a dori pacea, Putin își intensifică războiul împotriva Ucrainei. Trump a schimbat tabăra. Iar Europa, cu ochii închiși, a refuzat cu încăpățânare să recunoască această realitate, scrie Irish Times.
În noaptea de 9 spre 10 septembrie, Rusia a lansat cel puțin 19 drone în spațiul aerian polonez. Acesta a fost cel mai flagrant exemplu de până acum al încercărilor Rusiei de a provoca și testa reacția Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.
Ca de obicei, aliații s-au înfuriat și au promis să protejeze fiecare centimetru din teritoriul NATO. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a remarcat cu regret că, în ciuda declarațiilor de indignare, nu s-au luat măsuri concrete.
Putin folosește amenințările cu un al treilea război mondial pentru a șantaja Occidentul. Dictatorul rus vrea ca europenii să creadă că sprijinirea libertății și democrației în Ucraina este prea riscantă, notează Irish Times, subliniind că șantajistii revin întotdeauna să ceară și mai mult.
„Putin este preşedintele războiului”
Când Vladimir Putin a trimis cel puţin 19 drone în Polonia săptămâna trecută, preşedintele rus a transmis un mesaj: nu intenţionează să pună capăt războiului împotriva Occidentului prea curând, notează, duminică, Politico.eu, preluat de News.ro.
Incursiunea rusă în spaţiul aerian al NATO urmează săptămânilor de atacuri aeriene în Ucraina, care au ucis zeci de civili, au avariat clădiri care găzduiau inclusiv delegaţiile UE şi britanice şi au lovit pentru prima dată o clădire guvernamentală din centrul Kievului.
Departe de a fi gata să încheie un acord de pace cu Ucraina sub presiunea preşedintelui american Donald Trump, Putin şi-a legat supravieţuirea politică de un conflict latent cu Statele Unite şi aliaţii săi.
„Putin este preşedintele războiului”, a declarat Nikolai Petrov, analist senior la New Eurasian Strategies Center din Londra. „Nu are niciun interes să-l încheie”, consideră expertul. După ce s-a prezentat ca un lider de război, revenirea la statutul de preşedinte pe timp de pace ar fi echivalentă cu o retrogradare. „Indiferent de condiţii, el nu poate renunţa la acest rol”, explică Petrov.
Pe măsură ce atacul pe scară largă al lui Putin asupra Ucrainei se apropie de al patrulea an, liderul rus are probabil cele mai multe motive de optimism de la începutul războiului, când Kremlinul spera să cucerească ţara în câteva zile. Cu forţele ucrainene paralizate de lipsa armelor şi a oamenilor, Rusia a pătruns tot mai adânc în ţară.
Pacea ar putea fi un risc pentru Kremlin
Dar progresul Moscovei a fost lent şi costisitor. Forţele armate ale Kremlinului au suferit aproximativ un milion de pierderi, iar conflictul a afectat economia rusă, care riscă să intre în recesiune.
Şi totuşi, din punct de vedere politic, încheierea conflictului prezintă riscuri. Controlul strict al Kremlinului asupra mass-media şi internetului i-ar permite probabil să „vândă” acordul de pace majorităţii ruşilor ca pe o victorie. Dar nu asta îl va preocupa pe preşedintele rus.
Odată cu decimarea opoziţiei liberale din Rusia, un grup mic, dar vocal, de naţionalişti reprezintă acum cea mai mare ameninţare la adresa puterii sale, spune Petrov. Şi el le-a promis o victorie grandioasă, nu numai asupra Ucrainei, ci şi asupra a ceea ce Kremlinul numeşte „Occidentul colectiv”.
„Există o dorinţă în rândul aripii radicale a establishmentului militar-politic de a distruge NATO”, confirmă Aleksandr Baunov, fost diplomat rus, acum cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center. „Pentru a arăta că NATO este inutilă”, a explicat fostul diplomat la Deutsche Welle.
Niciun indiciu că ar vrea să se înțeleagă cu europenii
De când Putin s-a întâlnit cu Trump în Alaska luna trecută, într-o întâlnire pe care preşedintele american a prezentat-o ca fiind un summit dedicat încheierii unui armistiţiu, Moscova şi-a intensificat campania de război hibrid împotriva Europei, potrivit analiştilor militari.
Înainte de incursiunea de miercuri, drone ruseşti au pătruns în repetate rânduri în spaţiul aerian polonez dinspre vecinul Belarus, survolând oraşe înainte de a se întoarce. În august, o dronă rusă s-a prăbuşit la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Varşovia.
Potrivit Die Welt, cinci dintre dronele care au traversat Polonia se îndreptau direct către o bază NATO înainte de a fi interceptate de avioanele de vânătoare olandeze Lockheed Martin F-35.
Într-un articol de opinie publicat cu două zile înainte ca dronele să treacă în Polonia, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei (pe care Putin tocmai l-a decorat), a acuzat Finlanda că plănuieşte un atac, ameninţând că orice atac „ar putea duce la prăbuşirea statalităţii finlandeze – odată pentru totdeauna”.
Analiştii au remarcat că retorica articolului seamănă cu argumentele Kremlinului înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022.
Moscova a început, de asemenea, să mute industriile vitale, inclusiv construcţiile navale, în estul ţării, departe de graniţa cu NATO, a subliniat Petrov. Vineri, Rusia a început să desfăşoare exerciţii militare la scară largă cu Belarus, chiar lângă graniţa cu Polonia. Exerciţiile sunt preconizate să se încheie marţi.
„Indiferent de ceea ce va realiza Putin în Ucraina, confruntarea cu Occidentul nu se va încheia acolo; ea va continua sub diferite forme. Inclusiv pe plan militar”, spune Petrov.
„Îi place ca lucrurile să fie ambivalente”
Prin acţiuni precum incursiunea în Polonia, Putin lansează un avertisment către Trump şi liderii europeni care discută despre acordarea de garanţii de securitate pentru Kiev după un potenţial acord de pace, arată Kirill Rogov, fondatorul think tank-ului Re:Russia. „Putin a arătat că poate ataca astăzi ţările NATO şi că acestea nu dispun de sisteme de apărare”, a spus el.
Semnalele contradictorii ale lui Trump cu privire la angajamentul său faţă de NATO şi refuzul său de a respecta propriile termene limită în ceea ce priveşte impunerea de sancţiuni Moscovei îi dau lui Putin încrederea că poate scăpa basma curată.
Pentru preşedintele rus, „este acum sau niciodată”, a adăugat Baunov.
Incursiuni precum cea din Polonia au scopul de a submina angajamentul alianţei militare occidentale faţă de apărarea colectivă, prin mici ofensive care testează disponibilitatea NATO de a răspunde. Speranţa, subliniază Baunov, este de a arăta că alianţa militară este un tigru fără dinţi.
Până în prezent, reacţia de la Washington a alimentat aceste temeri, notează Politico.. Joi, Trump a repetat argumentele Moscovei, spunând reporterilor că incursiunea dronelor ruse în Polonia este posibil să fi fost o „eroare”.
Kremlinul a respins, la rândul său, acuzaţiile că dronele ar fi fost o provocare deliberată. Ministerul rus al Apărării a declarat că „nu au existat planuri de a ataca instalaţii” în Polonia. Belarusul, care a servit drept rampă de lansare pentru unele dintre drone, potrivit oficialilor polonezi, a declarat că incursiunea s-ar putea să fi fost rezultatul unui accident datorat „bruiajului electronic”.
„Este tipic pentru Putin să provoace şi să testeze”, atrage atenţia Rogov. „Îi place ca lucrurile să fie ambivalente, astfel încât să poată fi interpretate şi ca fiind deliberate, şi ca fiind accidentale”, a mai punctat Rogov.
Trei mari explicații în ce privește războiul din Ucraina
Vladimir Putin nu dorește pacea în Ucraina, nici măcar în condițiile foarte favorabile pentru Rusia pe care Donald Trump este pregătit să le impună ucrainienilor și europenilor, potrivit Institutului Jacques Delors. De câteva săptămâni, acest lucru este clar pentru aproape toți observatorii, cu excepția, se pare, a lui Donald Trump însuși, care continuă să se comporte ca și cum Vladimir Putin ar acționa cu bună-credință, spune think-tank-ului.
Există mai multe explicații convergente pentru acest comportament aparent surprinzător, scrie acesta:
1. Vladimir Putin dorește mai presus de toate să „belarusizeze” Ucraina
În primul rând, Vladimir Putin nu este cu adevărat interesat de Donbas și Lugansk. Acestea sunt acum regiuni devastate, cu infrastructura în ruine, dovadă fiind actuala penurie de apă potabilă. Economiile lor erau dominate de mineritul cărbunelui și de industrii grele în mare parte învechite, care nu vor contribui prea mult la viitorul Rusiei.
Continuitatea teritorială cu Crimeea și controlul total asupra Mării Azov sunt câștiguri semnificative pentru imperialismul rus. Cu toate acestea, aceste câștiguri rămân secundare în raport cu obiectivul central al războiului lui Vladimir Putin: să obțină controlul asupra Ucrainei în ansamblu, transformând-o într-o altă Belarus și reintegrând-o în sfera de influență a Rusiei, fără a fi neapărat necesar să o ocupe militar în întregime.
O Ucraină democratică, membră a Uniunii Europene, care se dezvoltă economic la fel de rapid ca Polonia, ar rămâne, în ochii lui, chiar dacă ar pierde o parte semnificativă din teritoriul său, o amenințare prea periculoasă pentru regimul său autocratic și cleptocratic.
2. El supraestimează poziția de forță a Rusiei.
Într-un regim autocratic precum cel al lui Putin, informarea sinceră a liderilor se dovedește adesea periculoasă. În ciuda eșecurilor grave suferite de armatele sale în ultimii trei ani, a sutelor de mii de soldați uciși și mutilați și a miilor de tancuri distruse, flatat de cei care îl înconjoară și dezinformat de rapoartele înșelătoare ale generalilor săi, care subestimează sistematic pierderile și, la fel de sistematic, înfrumusețează succesele, Vladimir Putin probabil încă mai crede că armata rusă este pe punctul de a obține victoria militară pe teren și că forțele ucrainene se vor prăbuși în curând dacă va menține presiunea.
Același lucru este valabil și pentru starea economiei ruse, ai cărei lideri încearcă cu siguranță să-i ascundă cât mai mult posibil starea de decădere și efectul semnificativ al sancțiunilor occidentale. Vladimir Putin are, așadar, o tendință structurală de a crede că se află într-o poziție mai bună decât cea reală.
3. Pacea i-ar pune în pericol regimul
Din 2022, președintele rus a reorientat întreaga economie a Rusiei către război și toată retorica sa politică către cuceriri. Într-un astfel de context, pacea în Ucraina ar fi un factor major de destabilizare a puterii sale, din cauza consecințelor sale asupra economiei și populației.
Salariile soldaților care luptă în Ucraina sunt incomparabile cu cele din Rusia. Astfel, ei contribuie la atenuarea consecințelor economice ale războiului asupra populațiilor cele mai vulnerabile, în special în regiunile sărace ale țării.
Revenirea păcii ar evidenția amploarea deteriorării economiei civile rusești și efectele masive ale lipsei investițiilor acumulate din 2022 în întreținerea infrastructurii de bază a țării. De asemenea, ar da naștere la tensiuni sociale și politice grave odată cu revenirea la viața civilă a sute de mii de veterani demobilizați.
Mulți dintre ei sunt alcoolici sau dependenți de droguri și sunt adesea purtători de boli transmisibile netratate, precum SIDA, hepatita C sau tuberculoza. Ei au trăit ororile frontului și absența totală a oricărui simț moral sau a statului de drept în cadrul armatei ruse. Poveștile despre tratamentul aplicat soldaților ruși de către ofițerii lor sunt înfricoșătoare.
Reintegrarea acestor veterani în societatea rusă, cu toată violența care ar însoți-o, ar fi inevitabil o provocare mult mai dificil de depășit decât a fost întoarcerea soldaților din Vietnam pentru societatea americană. Acești veterani nu vor contribui prea mult la depășirea de către societatea rusă a deficitului tot mai acut de forță de muncă calificată. Din toate aceste puncte de vedere, Vladimir Putin are interesul să continue războiul, indiferent de rezultatul militar, mai scrie Institutul Jacques Delors.