Publicaţii americane care în urmă cu câţiva ani valorau mliarde de dolari azi se vând pe câteva sute de milioane.
Săptămâna trecută fondatorul Amazon, Jeffrey P. Bezos, a plătit 250 milioane dolari pentru a achiziţiona faimoasa publicaţie americană The Washington Post, iar, în urmă cu două săptămâni, investitorul John Henry a cumpărat Boston Globe, cu 70 milioane dolari.
Ambele publicaţii valorau în urmă cu câţiva ani miliarde de dolari. De exemplu New York Times a plătit, în anul 1993, nu mai puţin de 1,1 miliarde dolari pentru a achiziţiona The Boston Globe.
De asemenea, tot săptămâna trecută publicaţia online Newsweek a fost preluată de IBT Media. Proprietarul anterior, IAC, a plătit în urmă cu doi ani pentru Newsweek doar 1 dolar, plus 40 milioane dolari care reprezintă obligaţii de plată a pensiilor.
Cum se face ca asemenea instituţii media de prestigiu să fie vândute la astfel de preţuri?
„Aceste tranzacţii nu au sens din punct de vedere financiar”, a declarat Ken Doctor, analist în cadrul firmei de consultanţă din industria publishing-ului, Outsell. El a sugerat că evaluarea pe care Jeffrey P. Bezos a făcut-o publicaţiei The Washington Post reprezintă un „cadou generos”.
New York Times scrie că o sumă atât de mare pe care miliardarul o va plăti are puţină legătură cu banii şi cu bilanţurile economice.
„Dacă ar fi avut, cumpărătorii ar fi plătit chiar mai puţin”, notează publicaţia, sugerând că dacă până acum nu era clar faptul că ziarele au devenit trofee pentru miliardari, acum este.
Fondatorul Amazon va plăti cash pentru a prelua The Washington Post, fondurile provenind din averea sa personală, care este estimată la 25 miliarde dolari. Publicaţia îl va costa pe miliardar aproximativ 1% din acţiunile deţinute la Amazon.
Unii miliardari preferă maşinile, yachturile sau avioanele personale, alţii, în schimb, preferă ziarele.
„Ziarele au ajuns să fie proprietatea unor miliardari care au un apetit pentru a deţine roluri sociale şi civice”, spune Ken Doctor.
Conform New York Times, plecând de la calcule matematice este greu să se justifice o evaluare la 250 milioane dolari, în contextul în care Washington Post a raportat pierderi de aproape 50 milioane dolari în primul semestru al acestui an, la venituri de 138,4 milioane dolari. Din aceste pierderi, aproape 40 milioane dolari reprezintă cheltuieli cu pensiile.
Un motiv pentru evaluarea ridicată ar putea fi cel legat de faptul că publicaţia ar fi înregistrat pierderi operaţionale de doar 10 milioane, însă şi în aceeaşi perioadă a anului precedent Washington Post a înregistrat un rezultat negativ de 33 milioane dolari. În acelaşi timp, tirajul publicaţiei a scăzut cu 7% în prima jumătate din 2013.
În plus, NY Times menţionează că publicaţia, care a fost deţinută de patru generaţii de aceeaşi familie, nu este doar o afacere.
„Profitul sau pierderile nu sunt, probabil, o grijă pentru noul proprietar”, scrie publicaţia. Ben Popper, editor la Verge, scria săptămâna trecut pe Twitter că „Jeff Bezos are reputaţia de a construi companii măreţe cu profituri mici sau inexistente – o persoană perfectă pentru a deţine un ziar”.
Este şi New York Times scos la vânzare?
Arthur Sulzberger Jr., preşedintele publicaţiei The New York Times, a negat faptul că ziarul ar fi fost scos la vânzare, pe fondul speculaţiilor apărute în acest sens în ultima perioadă. „The New York Times nu este de vânzare”, au declarat, săptămâna trecută, Arthur Sulzberger Jr., preşedintele Times Company, care deţine această publicaţie, şi vicepreşedintele grupului de media, Michael Golden, informează huffingtonpost.com.
Speculaţiile privind vânzarea The New York Times au apărut după ce, lunea trecută, a fost făcut public anunţul că Jeff Bezos, fondatorul şi directorul executiv al Amazon, va cumpăra în nume personal cotidianul The Washington Post, de la familia Graham, care deţinea această publicaţie de patru generaţii.
După această tranzacţie, Sulzberger a rămas singura familie care deţine controlul asupra unei publicaţii americane majore.
Pe de altă parte, speculaţiile privind vânzarea The New York Times vin şi în contextul în care Times Company a anunţat, sâmbătă, că va vinde publicaţia The Boston Globe, pentru o sumă de 70 milioane de dolari (52,7 milioane de euro), omului de afaceri John W. Henry, proprietarul clubului de fotbal Liverpool.
Situaţia financiară a The New York Times pare una stabilă, iar compania a anunţat că a implementat cu succes sistemul de taxare a conţinutului său online.
Însă, în ciuda afirmaţiilor lui Arthur Sulzberger Jr., jurnaliştii de la The Huffington Post spun că nici The Washington Post nu a fost de vânzare până când nu a fost făcut anunţul oficial al achiziţionării sale de către Jeff Bezos.
Pe de altă parte, în ianuarie, presa americană a scris că Donald Trump vrea să cumpere The New York Times, în acest sens având loc mai multe întâlniri în care magnatul american ar fi negociat preluarea publicaţiei de la familia Sulzberger.
The New York Times a fost un trofeu râvnit şi de alţi miliardari, Michael Bloomberg, primarul oraşului New York şi fondator al agenţiei de informaţii financiare Bloomberg, fiind la rândul său menţionat de-a lungul timpului printre potenţialii cumpărători interesaţi ai publicaţiei.
Ce vor face cu celebrele publicaţiile după ce aceşti miliardari le-au cumpărat, rămâne de văzut în viitorul apropiat.

