Cum își plătește statul datoriile din banii tăi, fără să te întrebe. Într-un moment în care românii simt scumpirile zilnice, dar aud promisiuni de stabilitate, economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a pus degetul pe rană: România trăiește o formă de represiune financiară – adică statul folosește inflația pentru a-și regla dezechilibrele, în timp ce populația plătește costul.
Cum își plătește statul datoriile din banii tăi, fără să te întrebe. „Mă rog, nu prea s-a vorbit în România, dar se întâmplă. Mă refer la represiunea financiară”, a spus economistul în cadrul conferinței „Viitorul sistemului financiar în noul context național și global – Riscuri, Oportunități și Ancore”
Cum funcționează mecanismul
Codîrlașu definește conceptul simplu: „Represiunea financiară înseamnă utilizarea inflației de către guvern pentru a reduce dezechilibrele din economie.”
Adrian Codirlasu
Când statul cheltuiește mai mult decât încasează, diferența este acoperită prin împrumuturi și prin bani noi introduși în economie. Când guvernul înregistrează un deficit de 9,3% din PIB, acest procent reprezintă practic „bani tipăriți”.
Procesul funcționează astfel:
Guvernul emite obligațiuni de stat (bonduri)
Acești bani intră în agregatul monetar M3
Capitalul suplimentar caută să cumpere bunuri și servicii
Rezultatul: presiune inflaționistă
„Prin inflație, omul nu simte când i se iau banii”, spune Codirlașu – de aceea guvernele preferă acest instrument aparent invizibil pentru a reduce dezechilibrele.
Dobânzi sub inflație: pierdere reală pentru cei care economisesc
Un alt mecanism al represiunii financiare este dobânda reală negativă. „Avem inflație de 10% și dobânzi de sub 7%. Asta înseamnă iluzie monetară. Cei care bagă bani acolo primesc o dobândă, dar dobânda aia nu acoperă pierderea de putere de cumpărare luată prin inflație.”
Cu alte cuvinte, cine economisește pierde.
Titlurile de stat și depozitele bancare oferă o dobândă nominală pozitivă, dar una reală negativă – după scăderea inflației, câștigul dispare.
Ce fac cei care se protejează
„Represiunea financiară” lovește mai puternic în cei fără educație financiară, spune Codîrlașu. Cei care știu cum să se protejeze aleg alte forme de investiții:
„Equity asigură o protecție la inflație. Real Estate asigură o protecție la inflație. Aurul asigură o protecție la inflație. Și mai nou, Bitcoin asigură o protecție la inflație.”
Toate aceste active au atins maxime istorice în ultimii ani, tocmai pentru că investitorii caută protecție față de inflație și protecție față de tendința guvernelor de a-și acoperi deficitele prin devalorizarea monedei.
În schimb, pentru românul obișnuit, situația e diferită: „Pentru investitorul mic, el contribuie cu economiile lui, la reducerea deficitelor. (…)
Statul absoarbe capitalul privat
Codîrlașu atrage atenția și asupra fenomenului de crowding-out – statul ia o parte mare din economisirile interne pentru a-și finanța datoria:
„Dacă ne uităm la fondurile de pensii, peste 65% din portofoliile lor sunt în titluri de stat. Sistemul bancar are, de asemenea, câteva 25–27% din bilanț în titluri de stat. Aceasta înseamnă că o mare parte din capitalul disponibil nu mai merge spre finanțarea companiilor, ci spre acoperirea nevoilor guvernamentale”, explică economistul.
Pentru Codîrlașu, modelul actual e clar: România își corectează dezechilibrele prin inflație, nu prin reforme structurale.
„Inflația o vedem pe finalul anului, undeva între șase și șapte. De ce? Pentru că vedem încă majorări de taxe și chiar am menționat, TVA-ul probabil va crește la începutul anului viitor. Avem două scenarii în vedere, fie cota generală, fie să crească cotele reduse către cea standard”, spune el.
Pe termen scurt, guvernul câștigă: își reduce datoria reală. Dar populația plătește, în special cei vulnerabili.
O criză a statului, nu a economiei private
„În criza anterioară, din 2008–2009, am avut excese pe toate planurile – și la stat, și în sectorul privat, și la populație. Acum, excesul e doar la stat. Populația și companiile au fost prudente.”, spune președintele CFA România.
Sistemul bancar este solid, spune el, dar deficitul bugetar rămâne „sursa dezechilibrelor în economia României”.
Soluția: să plătești inflația pe care o creezi
Adrian Codirlasu propune o soluție elegantă pentru a elimina tentația inflației: emiterea de TIPS (Treasury Inflation-Protected Securities) – titluri de stat protejate împotriva inflației.
Cum Funcționează:
Valoarea nominală a instrumentelor se ajustează anual cu rata inflației
Dacă statul generează inflație, trebuie să o și plătească deținătorilor de titluri
Elimină tentația de a folosi inflația ca „taxă invizibilă”
Principiu: „Dacă faci inflație, o plătești!” – un mecanism de responsabilizare fiscală transparent.
Sursă foto: Dreamstime.com