Profesorul universitar Cristian Socol a explicat modul ciclic în care evoluează puterea de cumpărare a pensiei medii. „Povara austerității pusă în mod inechitabil pe persoanele cu venituri mici și medii a lovit puternic pensionarii români”, a afirmat acesta, pentru Mediafax.
Puterea de cumpărare a pensiilor a scăzut în ultimele trei luni
Profesorul Cristian Socol a afirmat că, în ultimele trei luni, puterea de cumpărare a pensiilor a scăzut, după creșterea din 2024, iar datele statistice oficiale indică o scădere accentuată. Potrivit acestuia, această „tendință îngrijorătoare” afectează plasa de siguranță socială a României, împinge aproximativ 500.000 de pensionari spre sărăcie și accentuează riscurile unor tensiuni politice și sociale.
„Despre creșterea record a puterii de cumpărare în 2024. La sfârșitul anului 2023, 4.767.424 pensionari (din care 649.049 cu perioade lucrate în agricultură) așteptau înfrigurați măsuri privind creșterea veniturilor pentru a acoperi inflația ridicată și mărirea costului vieții. 1.059.221 vârstnici (22% din total) trăiau cu pensii sub 1000 lei iar 2.846.024 seniori (60% din total) trăiau cu o pensie sub 2000 lei pe lună. Indexarea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 (cu rata inflației corespunzătoare anului 2022) a condus la o creșterea pensiei medii de la 2010 lei în decembrie 2023 la 2289 lei în ianuarie 2024 (+13,8%)”, a spus acesta.
El a adăugat: „Mai mult, începând cu luna septembrie, peste 3,8 milioane vârstnici (83% din totalul de atunci) au beneficiat de creșterea pensiei prin recalculare (conform declarațiilor oficiale creșterea medie a fost de 622 lei)”.
Creștere record a puterii de cumpărare a pensiei medii în 2024
Profesorul a explicat că, în decembrie 2024, pensia medie a ajuns la 2.803 lei, de la 2.010 lei în decembrie 2023, ceea ce înseamnă o creștere de 40%, fiind cea mai mare creștere a puterii de cumpărare a pensiei medii, calculată ca evoluție nominală fără inflație, din 2008 până în prezent.
„În structură, dintr-un total de 4.703.349 pensionari, doar 667.773 (14% din total, în scădere de la 22% în dec 2023) mai aveau pensii sub 1000 lei /lună și 1.919.565 vârstnici (41% din total, în scădere de la 60% în dec 2023) trăiau cu sub 2000 lei/lună venit din pensie. Creșterea a condus la scoaterea din risc de sărăcie și excluziune socială a 209.000 vârstnici, conform datelor oficiale Eurostat. Per total, în anul 2024, prin pachetele de sprijin implementate, 739.000 de români au ieșit din risc de sărăcie și excluziune socială”, a spus acesta, pentru sursa menționată anterior.
Cristian Socol: „Povara austerității pusă în mod inechitabil pe persoanele cu venituri mici și medii a lovit puternic pensionarii români”
Cristian Socol a afirmat că, după înghețarea pensiilor în 2025, măsurile de austeritate adoptate în a doua parte a anului, respectiv creșterea TVA general și a TVA redusă, inclusiv la alimente și produse de bază, majorarea accizelor și a CASS, au dus la o creștere rapidă a inflației, de la 5% în prima parte a anului la 10% în a doua parte a anului.
„Povara austerității pusă în mod inechitabil pe persoanele cu venituri mici și medii a lovit puternic pensionarii români. Pe baza datelor oficiale publicate de Casa Națională de Pensii Publice (pentru evoluția pensiei medii) și Institutul Național de Statistică (pentru inflație), se poate observa că în ultimele luni deprecierea puterii de cumpărare a pensiei medii este una record, cea mai dură din ultimii 25 de ani”, a spus acesta.
El a adăugat: „Aceasta nu poate conduce decât la ruperea plasei de siguranță socială în România, la creșterea sărăciei, a deprivării materiale severe în care vor intra peste 500.000 pensionari (peste cei care se află deja în această situație vulnerabilă deja, peste 1 milion de pensionari)”.
O consolidare fiscal-bugetară de succes trebuie să asigure echitatea socială
Potrivit profesorului, una dintre lecțiile importante desprinse din experiența ultimilor 20 de ani din statele UE este că o consolidare fiscal-bugetară de succes trebuie să asigure echitatea socială printr-o distribuție corectă a poverii.
„O consolidare fiscal-bugetară durabilă și acceptată public are nevoie de justiție socială – adică împărțirea poverii ajustărilor într-un mod progresiv, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari să contribuie proporțional mai mult, evitând supraîmpovărarea celor vulnerabili. Analizele FMI confirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie, generând adversitate la reforme”, a explicat acesta.
Riscurile unei consolidări fiscal-bugetare inechitabile
Cristian Socol a avertizat că plasarea asimetrică a poverii consolidării fiscal-bugetare asupra românilor cu venituri mici și asupra clasei de mijloc „pune în pericol sustenabilitatea oricărui demers legat de finanțe publice sănătoase și o creștere economică incluzivă, specific modelului european la care am aderat în 2007”.
„A continua cu o astfel de abordare ideologică și a ignora lecțiile oferite de consolidările fiscal-bugetare de succes din țările Uniunii Europene nu cred că este o soluție fezabilă. Umflarea riscului de incertitudine politică peste cel social nu aduce nimic bun în viitorul României”, a mai explicat acesta.
