Tribunalul București a admis cererea de revizuire în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Rejudecarea cauzei va avea primul termen la finalul lunii aprilie.
Cererea de revizuire s-a bazat pe faptul că, în septembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a constatat că judecătoarea Camelia Bogdan, parte a completului de judecată în Dosarul ICA, a săvârșit în timpul judecății infracțiunea de abuz în serviciu.
Înalta Curte a stabilit că judecătoarea Bogdan se face vinovată de „încălcarea cu știință a o serie de dispoziții legale, de drept penal și procesual penal, încălcare ce a avut ca urmare, prejudicierea gravă a petenților, inculpați în cauză, dar și a unor terțe persoane”.
Dosarul ICA. Decizia dată de Înalta Curte
Potrivit hotărârii Înaltei Curți care desființează, practic, sentința dată în Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan: a acționat cu hotărârea de a comite o infracțiune; a încălcat legea consistent și repetat; a pronunțat o sentință nelegală; a comis un act judiciar abuziv; a aplicat legea cu rea credință; a încălcat principiile procesului echitabil și regulilor statului de drept; a comis o uzurpare de competență; a încălcat dispozițiile legale și regulamentare privind executarea hotărârilor penale; s-a aflat în incompatibilitate prestând în timpul procesului servicii pentru o parte din dosar (Ministerul Agriculturii); a comis o triplă deposedare de bunuri fără temei legal; a depășit
obiectul și limitele judecății.
Sentința din 2014, dată de judecătoarea Camelia Bogdan
Judecătoarea Bogdan, între timp exclusă din magistratură, a pronunțat în 2014 controversata sentință din Dosarul ICA prin care 12 oameni (printre care fondatorul Antena Group, Dan Voiculescu și regretatul profesor Gheorghe Mencinicopschi) au fost condamnați la închisoare. Prin urmare, răspunderea penală a Cameliei Bogdan s-a prescris. Cu toate acestea, ilegalitățile constatate de Înalta Curte au dus la revizuirea Dosarului ICA.
„Înalta Curte constată că acțiunile intimatei Bogdan Camelia, realizate atât cu prilejul judecării cauzei în care a pronunțat decizia penală nr. 888/A/08.08.2014, cât și ulterior pronunțării deciziei, au pus în evidență încălcarea cu știință a o serie de dispoziții legale, de drept penal și procesual penal, încălcare ce a avut ca urmare, prejudicierea gravă a petenților, inculpați în cauză, dar și a unor terțe persoane.
Încălcarea cu știință a normelor de lege aplicabile nu a rezultat dintr-o conduită singulară a acesteia, ci dintr-o serie de acte și măsuri judiciare, dar şi fapte exterioare actului de judecată, care au scos în evidență faptul că nu a fost vorba doar despre o aplicare eronată a legii, intimata urmărind în fapt confiscarea unor bunuri însemnate ca valoare și în număr cât mai mare, de la cei implicați în cauză precum și de la terțe persoane, ignorând obligaţia de imparţialitate, tratament egal şi respectarea procesului echitabil”, spunea Înalta Curte anul trecut.
„Aceste împrejurări devoalează o atitudine abuzivă, contrară legii, imparțialității și regulilor statului de drept, prin care dreptul la un proces echitabil a fost grav compromis”, a concluzionat Înalta Curte.
