Ce taxe noi vor plăti românii de la 1 ianuarie 2026. Creșteri de impozite pentru locuințe și mașini / Toate modificările care intră în vigoare de azi

De la 1 ianuarie 2026 cresc mai multe taxe atât pentru populație, cât și pentru firme. De exemplu, românii vor plăti impozite de până la 3 ori mai mari pentru locuințe sau terenuri. Impozitul pentru mașini va crește și el și va fi plătit inclusiv pentru mașinile full-electrice, care erau exceptate până acum. Ce modificări intră în vigoare de astăzi?

Ce taxe noi vor plăti românii de la 1 ianuarie 2026. Creșteri de impozite pentru locuințe și mașini. Impozitele pe proprietate pentru persoanele vor fi majorate potrivit Legii taxelor locale. Inclusiv pentru un apartament dintr-un bloc vechi de peste 30 sau 50 de ani impozitul poate crește de trei ori. Acum, impozitul pentru locuințele vechi este mai mic.

Adrian Vascu, fost președinte al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR), a explicat cum se schimbă modul de calcul al impozitului pe clădiri. Valoarea impozabilă va fi calculată în continuare tot de primării, dar raportat la o bază indexată a inflației.

Adrian Vascu

Cota de impozitare este selectată de către administrația locală dintr-un interval de cote prevăzute de Codul Fiscal. Potrivit noilor reglementări, primăriilor nu le mai este permisă adoptarea unei cote mai mici față de cea din anul trecut.

„În 2016, baza era 1.000 de lei pe metru pătrat. Din 2026, va fi de 2.677 lei pe metru pătrat. Cota de impozitare se selectează de către primării din intervalul 0,08% – 0,02%. Noua prevedere legislativă nu permite însă adoptarea unor cote mai reduse decât cea din anul precedent. Astfel, creșterea bazei de impozitare va conduce automat la creșterea impozitului”, a explicat Adrian Vascu, fondator al companiei Veridio.



Baza de impozitare crește atât pentru locuințele noi, cât și pentru apartamentele din blocuri vechi de 30 sau 50 de ani, pentru care valoarea impozabilă era mai mică. Este vorba despre locuințe din blocuri de peste 3 etaje, cu mai mult de 8 apartamente, pentru care impozitul era mai mic.

„În forma anterioară a Codului fiscal, existau niște reduceri ale valorii impozabile pentru clădiri mai vechi de 30 de ani, respectiv 50 de ani. Eliminând aceste reduceri, valoarea impozabilă a apartamentului este aceeașiindiferent de vechimea acestuia. În cazul clădirilor nerezidențiale deținute de persoane fizice, se menține sistemul de stabilire a valorilor impozabile prin rapoarte de evaluare”, a explicat Vascu.

Cât vor plăti, de la 1 ianuarie 2026, proprietarii unui apartament sub 30 de ani vechime dintr-un bloc cu mai puțin de 3 niveluri și mai puțin de 8 apartamente? În acest caz, impozitul va crește de circa 1,8 ori. Practic, proprietarul trebuie să înmulțească impozitul pe care l-a plătit în acest an – de exmplu 170 de lei – cu 1,8 și va obține valoarea noului impozit – 306 lei.

Pentru același apartament într-un bloc vechi peste 30 de ani, care are peste 3 etaje și mai mult de 8 apartamente, impozitul crește de circa 2,3 ori. Făcând calculele, noul impozit datorat va urca la 391 de lei.

Pentru apartamentele de peste 50 de ani vechime, impozitul poate crește de circa 3 ori. În acest caz, proprietarul va avea de plătit, în 2026, un impozit de 510 lei.

Modificări și pentru cei care închiriază locuințe în regim AirBnb/ Booking

Tot de la 1 ianuarie 2026, se schimbă și modul impozitare a veniturilor obținute din servicii de cazare și închiriere pe termen scurt a locuințelor personale, prin AirBnb și Booking.

Pentru veniturile obținute din închirierea pe termen scurt a unui număr de 1–7 camere, venitul net se calculează prin deducerea unei cote forfetare de 30% din venitul brut, iar asupra venitului net astfel rezultat se aplică impozitul de 10%.

Veniturile din închirierea pe termen scurt pentru 1–7 camere sunt declarate prin Declarația Unică, iar impozitul anual se stabilește de contribuabil pe baza veniturilor efectiv încasate. Dacă numărul camerelor închiriate pe termen scurt depășește 7, veniturile realizate nu mai sunt tratate ca „închiriere pe termen scurt”, ci ca venituri din activități independente, cu evidență în sistem real (contabilitate simplificată).

Prin urmare, venitul net se determină prin scăderea unei cote forfetare de cheltuieli (de 30% în cazul închirierii pe termen scurt a 1-7 camere ) din venitul brut obținut. De reținut că venitul brut nu include comisionul platformei de închirieri pe termen scurt, ci este echivalentul venitului primit de la platforma de închirieri. Practic, dacă într-un an ai primit 100.000 lei de la Booking, atunci scazi 30.000 lei drept cheltuieli forfetare, iar impozitul pe venit de 10% se aplică la 70.000 lei și este de 7.000 de lei.

În cazul închirierii pe termen scurt, cheltuielile forfetare reprezintă cheltuielile pe care le ai ca proprietar cu mentenanța locuinței, cum ar fi curățenia după clienți sau diversele reparații care pot apărea. Astfel de cheltuieli nu trebuie validate de ANAF.

Cu cât cresc impozitele pe mașini în 2026

În majoritatea cazurilor, impozitul pe mașini va crește cu câteva zeci de lei. Se va plăti impozit și pentru mașinile full-electrice, care erau exceptate până acum. Foarte mult va crește impozitul și la mașini hibride, pentru multe modele urmând să treacă de 1.000 de lei.



Baza de impozitare crește atât pentru locuințele noi, cât și pentru apartamentele din blocuri vechi de 30 sau 50 de ani, pentru care valoarea impozabilă era mai mică. Este vorba despre locuințe din blocuri de peste 3 etaje, cu mai mult de 8 apartamente, pentru care impozitul era mai mic.

„În forma anterioară a Codului fiscal, existau niște reduceri ale valorii impozabile pentru clădiri mai vechi de 30 de ani, respectiv 50 de ani. Eliminând aceste reduceri, valoarea impozabilă a apartamentului este aceeașiindiferent de vechimea acestuia. În cazul clădirilor nerezidențiale deținute de persoane fizice, se menține sistemul de stabilire a valorilor impozabile prin rapoarte de evaluare”, a explicat Vascu.

Cât vor plăti, de la 1 ianuarie 2026, proprietarii unui apartament sub 30 de ani vechime dintr-un bloc cu mai puțin de 3 niveluri și mai puțin de 8 apartamente? În acest caz, impozitul va crește de circa 1,8 ori. Practic, proprietarul trebuie să înmulțească impozitul pe care l-a plătit în acest an – de exmplu 170 de lei – cu 1,8 și va obține valoarea noului impozit – 306 lei.

Pentru același apartament într-un bloc vechi peste 30 de ani, care are peste 3 etaje și mai mult de 8 apartamente, impozitul crește de circa 2,3 ori. Făcând calculele, noul impozit datorat va urca la 391 de lei.

Pentru apartamentele de peste 50 de ani vechime, impozitul poate crește de circa 3 ori. În acest caz, proprietarul va avea de plătit, în 2026, un impozit de 510 lei.

Modificări și pentru cei care închiriază locuințe în regim AirBnb/ Booking

Tot de la 1 ianuarie 2026, se schimbă și modul impozitare a veniturilor obținute din servicii de cazare și închiriere pe termen scurt a locuințelor personale, prin AirBnb și Booking.

Pentru veniturile obținute din închirierea pe termen scurt a unui număr de 1–7 camere, venitul net se calculează prin deducerea unei cote forfetare de 30% din venitul brut, iar asupra venitului net astfel rezultat se aplică impozitul de 10%.

Veniturile din închirierea pe termen scurt pentru 1–7 camere sunt declarate prin Declarația Unică, iar impozitul anual se stabilește de contribuabil pe baza veniturilor efectiv încasate. Dacă numărul camerelor închiriate pe termen scurt depășește 7, veniturile realizate nu mai sunt tratate ca „închiriere pe termen scurt”, ci ca venituri din activități independente, cu evidență în sistem real (contabilitate simplificată).

Prin urmare, venitul net se determină prin scăderea unei cote forfetare de cheltuieli (de 30% în cazul închirierii pe termen scurt a 1-7 camere ) din venitul brut obținut. De reținut că venitul brut nu include comisionul platformei de închirieri pe termen scurt, ci este echivalentul venitului primit de la platforma de închirieri. Practic, dacă într-un an ai primit 100.000 lei de la Booking, atunci scazi 30.000 lei drept cheltuieli forfetare, iar impozitul pe venit de 10% se aplică la 70.000 lei și este de 7.000 de lei.

În cazul închirierii pe termen scurt, cheltuielile forfetare reprezintă cheltuielile pe care le ai ca proprietar cu mentenanța locuinței, cum ar fi curățenia după clienți sau diversele reparații care pot apărea. Astfel de cheltuieli nu trebuie validate de ANAF.

Cu cât cresc impozitele pe mașini în 2026

În majoritatea cazurilor, impozitul pe mașini va crește cu câteva zeci de lei. Se va plăti impozit și pentru mașinile full-electrice, care erau exceptate până acum. Foarte mult va crește impozitul și la mașini hibride, pentru multe modele urmând să treacă de 1.000 de lei.



Pentru modelele auto cele mai populare la care impozitul anual era în jurul a 40-70 lei, acesta va urca spre 80 – 150 lei, iar la mașinile cu capacitate cilindrică mai mare majorarea este de la 170-180 lei, la peste 250 lei.

Pentru o mașină cu motor în intervalul 1,6-2,0 litri cu normă de poluare cuprinsă între Non Euro și Euro 3, impozitul va fi între 237 lei și 297 lei. Pentru o mașină cu aceeași motorizare, însă cu normă de poluare Euro 4, impozitul va fi între 228 și 285 lei.

Se introduce norma de poluare

Dacă până acum mașinile erau impozitate în funcție de capacitatea cilindrică, de la început de 2026 va conta și norma de poluare, fiind invocat principiul „poluatorul plătește”. Anul fabricației mașinii nu este printre criterii.

Sunt prevăzute șase grupe de capacități cilindrice, iar calculul impozitului se face prin înmulțirea unei sume fixe aferente grupei cu o unitate standard luată ca fiind 200 cmc. Această sumă fixă variază și în funcție de norma de poluare.

Consiliile locale pot stabili niveluri diferite față de baza națională, așa că valorile impozitului pot să difere de la județ la județ.

Ce se întâmplă cu mașinile hibride și cu cele electrice
Nu vor mai fi scutite de plata impozitului mașinile electrice, cuantumul stabilit fiind de 40 lei/an.

Din 2026 cresc substanțial impozitele pentru mașinile hibride, după ce, cu câteva zile înainte de Crăciun, Guvernul a modificat un cap de tabel de calcul al impozitului, pentru a clarifica ce sume vor datora posesorii de hibride.

Pentru o mașină hibridă Euro 6, cu motor de 2,5 litri, impozitul va fi de 972 lei, iar pentru un motor similar, însă normă Euro 4, impozitul va fi de 1.107 lei. La hibride Euro 6 cu motor de 1,5 litri impozitul va fi de 130 lei, iar la un motor mult mai mare, de 3 litri, se va trece de 2.200 lei.

Primăriile vor putea acorda o reducere de cel mult 30% pentru mașinile hibrid și nu de maxim 95%, așa cum se întâmpla până acum.

La mașini pe benzină, normă Euro 6, impozitul crește cu câteva zeci de lei. Spre exemplu, la motor de 1 litru, impozitul crește de la 50, la 80 lei, iar la motor de 1,5 litri ajunge de la 80, la 132 lei. La mașinile cu motoare de 2 litri impozitul va fi de 251 lei (la norma Euro 6).

Cresc impozitele și pentru veniturile din câștigul din vânzarea de acțiuni sau obligațiuni

Veniturile din câștigul din vânzarea de titluri financiare (acțiuni, obligațiuni) se impozitează cu 3%, de la 1 ianuarie 2026, față de 1%, cum era până acum, dacă acestea sunt deținute mai mult de 365 de zile sau de 7% (în loc de 3%, cum era până acum) dacă sunt deținute mai puțin de 365 de zile. Această procedură de impozitare se aplică doar pentru titlurile financiare care se tranzacționează prin intermediari autorizați – burse, societăți din investiții.

Regula de reținere la sursă de către intermediarii autorizați rămâne în sarcina bursei sau societății de investiții care calculează, reține și plătește impozitul către stat.​

Atenție: aceste cote de 3% sau 7% se aplică doar titlurilor tranzacționate prin intermediari autorizați (brokeri români, burse etc.).​

Dacă tranzacționezi prin brokeri nerezidenți (platforme externe), trebuie să declari câștigurile (și pierderile) în Declarația unică și să plătești impozitul în România.​

Cum se calculează câștigul impozabil: Câștigul pe tranzacție = preț vânzare – preț cumpărare – costuri tranzacție (comisioane), calculat de regulă după metoda „primul intrat – primul ieșit” (FIFO).​

Impozitul (1%, 3%, 7% etc., după caz) se aplică numai pe câștig, nu pe întreaga sumă încasată la vânzare.

Impozit mai mare și pentru câștigurile obținute din tranzacții cu criptomonede

Tot din 1 ianuarie 2026, impozitul pe câștigurile din tranzacțiile cu criptomonede crește de la 10% la 16%, aplicat la diferența dintre prețul de vânzare și cel de achiziție.

Câștigurile în sumă mai mică de 200 lei nu sunt impozabile, cu condiția ca suma maximă anuală să nu depășească 600 de lei într-un an.

Tot din 2026, platformele crypto vor fi obligate să raporteze datele utilizatorilor către ANAF, pentru a facilita controlul fiscal.

Crește și „taxa pe lux”

De la 1 ianuarie se triplează cota impozitului special pe clădirile și mașinile de mare valoare. Este vorba despre impozitul pentru clădirile rezidențiale cu o valoare impozabilă de peste 2,5 milioane lei, deținute de persoanele fizice, și pentru mașinile cu o valoare de achiziție de peste 375.000 lei, deținute de persoanele fizice și persoanele juridice.

„Taxa pe lux” va fi achitată astfel:

De către persoanele fizice ce dețin clădiri rezidențiale cu valoare impozabilă mai mare de 2.500.000 lei, iar baza de calcul este suma ce excede acestui plafon;
Persoane fizice sau juridice de dețin autoturisme cu un cost de achiziție mai mare de 375.000 lei, iar baza de calcul este suma de excede acestui plafon.

Taxa pe coletele Temu, Shein sau Trendyol

Coletele cu o valoare sub 150 de euro venite din afara UE, cum ar fi China sau Turcia, de la comerciați precum Temu, Shein sau Trendyol vor fi taxate cu 25 de lei, potrivit legii care majorează taxele locale de la 1 ianuarie 2026.

Taxa fixă de 25 de lei pentru toate coletele sub 150 de euro provenite din afara UE face parte din pachetul 2 de măsuri al Guvernului Bolojan, care a fost aprobat în noiembrie de Parlament.

„Taxa Temu” ar fi trebuit să intre în vigoare din această toamnă, dar pentru că actualul termen din proiectul de lege, de 1 noiembrie 2025, a fost depășit, noul termen este 1 ianuarie 2026.

Guvernul argumenta, în nota de fundamentare la proiectul de lege, că produsele ieftine din afara UE ajung în cantități uriașe în România:

„Evoluția numărului de colete livrate în România cu origine din spațiul extracomunitar a crescut de peste 50 de ori, de la câteva mii de colete pe zi, până la peste 200.000 de colete livrate zilnic. Conform datelor gestionate la nivelul ANAF, în 2025 se estimează că vor intra în România aproximativ 78 de milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale, cu o valoare medie de 50 euro/colet”.