Când o dronă devine o criză de stat. Doborârea de drone a devenit un simbol al tensiunilor dintre trecut și prezent în Germania. În timp ce incursiunile aeriene suspecte — atribuite Kremlinului — se înmulțesc deasupra teritoriului german, armata federală, Bundeswehr, nu are voie legal să le doboare, potrivit politico.eu.
Această limitare nu are legătură cu tehnologia sau cu lipsa de voință, ci cu o Constituție scrisă în umbra celui de-al Doilea Război Mondial, care restricționează sever rolul militarului în treburile interne.
Dilema: cum poate Germania să se apere de o dronă străină fără să încalce principiile democratice care definesc statul modern german?
Doborârea de drone și la Constituția
Germania postbelică a fost construită pe o teamă adâncă — teama de abuzul de putere militară. În 1949, părinții Constituției germane au stabilit în Legea Fundamentală (Grundgesetz) o separare strictă între forțele armate și securitatea internă.
Bundeswehr-ul, creat mai târziu, în 1955, nu trebuia să fie niciodată o forță politică sau represivă, așa cum fusese Wehrmacht-ul sub regimul nazist.
Această regulă, care timp de decenii a protejat democrația germană, devine acum un obstacol într-o realitate geopolitică nouă.
Pe măsură ce dronele rusești zboară peste spațiul aerian european — unele ajungând și în proximitatea bazelor industriale germane — apare o întrebare incomodă: poate Germania să se apere fără să-și încalce propria Constituție?
Potrivit profesorului Kathrin Groh de la Universitatea Bundeswehr din München, „armata germană a fost folosită în trecut pentru a reprima mișcările muncitorești și guvernele de stânga.
O repetare a acelor măsuri trebuia evitată cu orice preț — de aceea Constituția noastră interzice intervenția militară internă”.
Drona, o nouă armă geopolitică
În ultimii ani, dronele au devenit simbolul unui nou tip de război hibrid — un amestec de spionaj, sabotaj și presiune psihologică.
Potrivit raportului Ministerului german de Interne din 2024, au fost semnalate peste 300 de incidente de survol neautorizat de drone în apropierea obiectivelor strategice, precum uzinele Rheinmetall (producător de armament) și BASF (industrie chimică).
Dronă Rusia / sursa foto: captură YouTube
Oficial, niciuna dintre aceste drone nu era înarmată, dar autoritățile suspectează că au fost utilizate pentru misiuni de recunoaștere.
„Kremlinul testează granițele și reacțiile Europei”, afirmă un raport al serviciului federal de informații BfV (Bundesamt für Verfassungsschutz), publicat în iulie 2025.
Întrebarea centrală rămâne: ce se întâmplă când o dronă pătrunde în spațiul aerian german și amenință infrastructura critică — iar poliția nu are mijloacele tehnice pentru a o neutraliza?
Bundeswehr și dilema „dronei interne”
Deși Bundeswehr-ul deține capacități de apărare antiaeriană moderne — inclusiv sisteme de detectare și neutralizare a dronelor — legea actuală îi interzice să le folosească pe teritoriul național în afara bazelor militare.
În teorie, doar poliția federală poate acționa împotriva unei drone suspecte deasupra unui oraș, dar nici aceasta nu dispune de infrastructura necesară.
Thomas Röwekamp, președintele Comisiei de Apărare din Bundestag, a declarat pentru Politico:
„Trebuie să modificăm legea, astfel încât cei care pot într-adevăr să se ocupe de aceste situații — adică Bundeswehr — să aibă și autoritatea legală să o facă.”
Însă o asemenea modificare presupune revizuirea Constituției — un proces dificil care necesită o majoritate de două treimi în Parlament. Iar coaliția actuală condusă de Friedrich Merz este una dintre cele mai fragile din istoria postbelică, fără sprijinul politic necesar.
Când o dronă provoacă un conflict constituțional
În iunie 2025, o dronă necunoscută a fost observată deasupra Aeroportului din München. Bundeswehr-ul a fost solicitat să ajute la identificarea obiectului, dar nu a avut dreptul să intervină.
Potrivit relatărilor din Deutsche Welle, armata a putut doar să transmită date tehnice și coordonate poliției.
„Suntem blocați între lege și realitate”, a spus un ofițer anonim citat de publicația germană Der Spiegel.
„Vedem drona, o putem urmări, dar nu putem trage. E ca și cum am privi un hoț prin fereastră fără să avem voie să-l oprim.”
Această incapacitate alimentează dezbaterea privind necesitatea unui nou cadru constituțional adaptat erei dronelor și războiului hibrid.
Planul Germaniei pentru o nouă apărare anti-dronă
Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, a anunțat în august 2025 crearea unei unități speciale de apărare anti-dronă în cadrul Poliției Federale, precum și înființarea unui Centru Național de Apărare Anti-Dronă care să coordoneze poliția, serviciile de informații și armata.
„Trăim într-o eră în care o dronă poate provoca un incident diplomatic sau chiar o catastrofă”, a declarat Dobrindt. „Nu putem lăsa legislația scrisă în 1949 să devină o vulnerabilitate a secolului XXI.”
Sistemele „Skyranger 30” și „Laser Weapon Module” pot detecta, urmări și neutraliza dronele de mici dimensiuni în câteva secunde.
Însă, după cum notează Euractiv, aceste tehnologii nu pot fi utilizate în spațiul civil fără o bază legală clară. Astfel, chiar și cele mai moderne arme ale Bundeswehr-ului rămân, deocamdată, simbolice.
Ce spune un sondaj recent
Un sondaj efectuat de ARD-DeutschlandTrend în septembrie 2025 arată că 61% dintre germani cred că Bundeswehr-ul ar trebui să aibă voie să intervină împotriva dronelor pe teritoriul național.
Totuși, 34% se tem că o astfel de modificare ar deschide calea către abuzuri militare.
Această polarizare amintește de tensiunile din anii 1960, când Germania dezbătea dacă poliția ar trebui să fie înarmată pentru a face față terorismului intern. O dronă, deși mai tăcută, reaprinde aceeași discuție despre granițele puterii statului.