Premierul Ilie Bolojan susține că recesiunea tehnică anunțată vineri era previzibilă și face parte dintr-un proces de reformă economică asumat de Guvern. Potrivit acestuia, România a început tranziția de la un model economic bazat pe deficit și consum la unul centrat pe investiții, productivitate și disciplină bugetară.
Ilie Bolojan: Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat
„Creşterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condiţiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară”, a transmis, vineri, Ilie Bolojan.
Premierul afirmă că actuala contracție economică este un efect inevitabil al ajustării fiscale.
„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al acestei tranziţii, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creştere sănătoasă şi prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe şi tot mai scumpe”.
Ilie Bolojan: Aş fi vrut să existe o cale de a le evita
Premierul României explică faptul că anii 2024 și 2025 trebuie analizați împreună. În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB și o creștere economică reală sub 1%.
„În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creştere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiţi în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide şi compensarea unor presiuni sociale şi inflaţioniste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflaţia ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic”.
Șeful Executivului afirmă că în 2024 „am cheltuit mult, dar am crescut puţin” și că dezechilibrele s-au accentuat. În iulie 2025, spune el, a început redresarea printr-o corecție de aproximativ 1% din PIB.
„Aş fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuşi, datele arată că, în 2025, creşterea economică rămâne în jur de 0,6%… Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizaţi”.
„Nu traversăm o criză”
Premierul subliniază că disciplina fiscală este esențială pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă.
„Este o condiţie esenţială pentru stabilitate, credibilitate şi dezvoltare sustenabilă. Această tranziţie presupune, temporar, o perioadă de contracţie economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă şi mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecţie economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă şi mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”.
Potrivit Institutul Național de Statistică, România a intrat în recesiune tehnică după ce PIB-ul din trimestrul IV 2025 a scăzut cu 1,9% față de trimestrul III, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, după minusul de 0,2% din trimestrul anterior.
În replică, liderul PSD Sorin Grindeanu a afirmat că intrarea în recesiune este „o ruşine pentru întreaga Coaliţie” și a criticat direcția economică actuală, invocând „încăpăţânarea dusă la absurd, rezistenţa acerbă la orice argument raţional obsesia permanentă pentru imagine şi calculele personale”.
