Timp de trei ani, o echipă de detectivi s-a adunat în fiecare dimineață a săptămânii în jurul unei mese albe la sediul Poliției Federale din Germania din Potsdam, lângă Berlin, scrie WSJ, în încercarea de a finaliza ancheta cu privire la sabotarea conductei Nord Stream 2, prin care Germania importa gaze ieftine de la regimul Putin, sfidând interesele celorlalți Europeni și pe ale SUA, țară care îi asigură apărarea.
Germania caută răzbunare pe cei care au distrus legătura profitabilă cu regiumul Putin
Acum, ancheta poliției din germania cu privire la cei care s-au aflat în spatele celui mai mare act de sabotaj din istoria modernă – bombardarea conductelor Nord Stream – amenință să distrugă sprijinul pentru Ucraina, țară considerată resposabilă de Germania, o veche aliată a Rusiei lui Putin, mai ales sub mandatele lui Gerhard Schröder, devenit la finalul mandatului angajat al unor firme rusești, Angela Merkel, care încă acuză Occidentul și NATO pentru izbucnirea războiului din Ucraina și Olaf Scholz, care a întârziat cu multe luni de zile trimiterea de ajutoare militare pentru Kiev.
Polonia a refuzat deja să-l extrădeze pe unul dintre cei considerați suspecți de Germania, pentru a fi judecat de o instanță din această țară. În schimb, îl consideră un erou pentru distrugerea unei surse vitale de venit pentru mașina de război a președintelui rus Vladimir Putin.
Polonia: Problema nu e că a fost distrusă conducta, ci că a fost construită
Prim-ministrul polonez Donald Tusk, care a pus la îndoială mult timp dependența Germaniei de energia rusească, a ridiculizat ancheta. Problema nu este că conducta a fost aruncată în aer, a spus el. „Problema este că a fost construită”.
Pe plan intern, partidul de opoziție AfD a profitat de furia publicului față de modul în care bombardamentele au cimentat prețurile ridicate la energie fără nicio ușurare la vedere. Acum face campanie pentru reducerea ajutorului către Kiev, o componentă vitală a sprijinului Occidentului pentru Ucraina.
Un alt caz de extrădare, de data aceasta implicând un suspect ucrainean din Italia, este așteptat să fie rezolvat în următoarele săptămâni și amenință să plaseze rolul Kievului sub o analiză publică suplimentară.
Trădarea Occidentului și prietenia Berlin-Moscova
Cea mai lungă dintre conducte se întindea pe 1225 de kilometri pe sub Marea Baltică, transportând gaze naturale rusești către cel mai mare client al său, Germania, și către restul Europei. După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, proiectul a devenit rapid un punct central în discuțiile despre modul în care Occidentul ar trebui să reacționeze.
Unele țări au susținut închiderea conductelor și eliminarea unei rezerve ușoare de valută forte pentru Rusia. Altele s-au bazat în mare măsură pe combustibilul rusesc ieftin și au susținut că reducerea aprovizionării le-ar afecta economiile. Germania și-a protejat pariurile: a menținut Nord Stream 1 deschis, dar a amânat certificarea Nord Stream 2, care era atunci gata de intrare în funcțiune.
Atentatele cu bombă din septembrie 2022 au făcut ca dezbaterea să fie lipsită de relevanță. Pe măsură ce cantități uriașe de CO2 au pătruns în Marea Baltică, totalizând emisiile anuale ale Danemarcei, unii oficiali americani și germani au acuzat Rusia că a orchestrat exploziile. Kremlinul a susținut că SUA și Marea Britanie se aflau în spatele atacului.
Germania susține că Ucraina e „vinovată”
Poliția germană, procurorii și alte persoane familiarizate cu complexitatea cazului au dezvoltat în schimb ceea ce au spus că este o imagine clară a modului în care o unitate militară ucraineană de elită a efectuat atacurile sub supravegherea directă a comandantului suprem al Ucrainei de atunci, generalul Valeri Zalujnîi.
Lentul proces de punere la punct a intrigii a început la scurt timp după exploziile din Marea Baltică.
Prin urmărirea companiilor de închiriere de bărci, a telefoanelor și a plăcuțelor de înmatriculare, echipa de la Potsdam a pus bazele dosarului în care autoritățile germane au emis mandate de arestare pentru trei soldați din unitatea militară specială ucraineană și patru scafandri veterani, au declarat persoane familiarizate cu cazul.
Scopul sabotorilor era să reducă atât veniturile din petrol ale Rusiei, cât și legăturile sale economice dubioase cu Germania, au spus ei.
Unul dintre presupușii autori ai atacului, protejat de Polonia și Ucraina
Dovezile au provenit dintr-o fotografie alb-negru granulată, făcută de un radar german. Aceasta arăta chipul unui scafandru ucrainean, pe care poliția l-a identificat folosind un software de recunoaștere facială disponibil comercial. În câteva minute, au găsit profilurile sale de socializare și site-urile web profesionale, cu link-uri către alți suspecți din acest caz.
Se pare că nu toată lumea a apreciat eforturile lor.
Scafandrul ucrainean pe care echipa l-a urmărit până în Polonia a fost ulterior dus în Ucraina într-un BMW negru cu plăcuțe diplomatice, condus de atașatul militar ucrainean la Varșovia. Guvernul Ucrainei a refuzat să comenteze. În privat, un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că Kievul a acționat după un avertisment din partea guvernului polonez.
Presupusul comandant al operațiunii, descoperit în Italia
Între timp, presupusul comandant al unității de sabotaj a fost găsit în Italia după o căutare exhaustivă. La început, detectivii aveau doar o fotografie de pașaport a unui bărbat zâmbitor, cu umeri lați și ochi albaștri palizi, au declarat persoane familiarizate cu ancheta. Aceasta a fost luată din documentul de călătorie ucrainean pe care l-a folosit în timpul operațiunii: un pașaport autentic emis pe un nume fals, despre care poliția a spus că este tipic pentru operațiunile serviciilor speciale ale Ucrainei. Nu avea prezență pe rețelele de socializare și nicio bază de date europeană sau aliată nu conținea fotografia sa.
În timpul uneia dintre întâlnirile de la ora 9:30, echipa de anchetă a ajuns la o posibilă soluție după ce unul dintre ei a întrebat: „Unde merg ucrainenii în vacanță?”. Poate că suspectul lor călătorea în afara Uniunii Europene. Echipa a trimis niște sondaje.
La scurt timp după aceea, poliția de frontieră dintr-o națiune prietenă a găsit o compatibilitate. Bărbatul călătorise acolo în interes de serviciu. Detectivii aveau acum o copie a pașaportului său cu numele său real și data nașterii. L-au identificat ca fiind Serhii K., un veteran în vârstă de 46 de ani al serviciului de securitate SBU din Ucraina. Se alăturase unei unități de forțe speciale în prima zi a invaziei rusești și comandase un detașament de apărare aeriană în timpul bătăliei de la Kiev, în primele săptămâni ale războiului.
Avocatul ucraineanului acuzat de Germania: Este imun la urmărire penală
Poliția germană a plasat pe pașaportul său ceea ce se numește o „alertă silențioasă”, concepută să se declanșeze dacă trecea o frontieră a UE.
Pe 13 august, au primit o alertă când Serhii K. a trecut din Ucraina în Polonia. Apoi l-au urmărit până în Republica Cehă și apoi în Italia, folosind date dintr-un sistem de taxare rutieră și rezervările hoteliere ale soției sale făcute pe un site de turism online.
Forțele de poliție italiene Carabinieri l-au arestat după ce s-a cazat într-o stațiune de bungalouri din orașul medieval San Clemente. A doua zi, în drum spre instanță, Serhii K. s-a confruntat cu echipele de știri și a ridicat trei degete – un salut ucrainean simbolizând Tryzub, emblema națională.
Avocatul său a declarat că Serhii K. era nevinovat, dar că oricine a aruncat în aer Nord Stream acționa ca parte a unei operațiuni militare în apărarea Ucrainei și, prin urmare, este imun la urmărire penală.
O anchetă care enervează pe toată lumea
La întâlnirea lor de la 9:30 dimineața, a doua zi, detectivii germani jubilau. Simțeau că ancheta lor va ajunge la final într-o instanță germană, potrivit unor persoane familiarizate cu întâlnirea.
Până în decembrie, se așteaptă ca judecătorii italieni să decidă dacă îl extrădează pe ucrainean în Germania. Poliția germană a pregătit deja o aeronavă dedicată pentru a-l ridica pe Serhii K. din Italia și a-l aduce la Hamburg pentru proces.
Ar putea fi o ieșire pentru cele două părți. Orice audiere legală pare să încordeze și mai mult relațiile dintre Ucraina și Germania, acum un mare susținător financiar al Kievului și furnizorul unora dintre cele mai căutate echipamente militare ale sale, în special sisteme de apărare aeriană.
Presiunea politică crește și asupra liderului german, cancelarul Friedrich Merz, deși persoane apropiate lui au spus că vor putea gestiona repercusiunile pe plan intern, în ciuda încercărilor opoziției de a întrerupe finanțarea către Ucraina. Aceștia au spus că publicul german s-a obișnuit deja cu ideea că Kievul se află în spatele atacului, inclusiv prin intermediul articolelor din The Wall Street Journal.
Totuși, oficiali de rang înalt au sugerat că consecințele diplomatice ale atentatelor cu bombă ar fi putut fi mai ușor de gestionat pentru Germania dacă detectivii nu ar fi construit atât de eficient un caz împotriva Ucrainei.