Guvernul Bolojan este pe cale să aprobe un act normativ prin care decizia în privința ale achizițiile prin programul SAFE, în valoare de 17 miliarde de Euro, să fie trecută de la Armată la premier. De ce?
Din cauza faptului că o serie de generali, sub care s-au făcut achizițiile netransparente de armament, sunt speriați că România poate cumpăra arme la prețuri unice, mai mici și de la producători europeni care se supun regulilor stricte împotriva acordării de mite.
Achizițiile de 17 miliarde euro prin SAFE, trecute de la Armată la premier. Suspiciuni de corupție
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, duce lupte puternice cu subordonații săi pentru promovarea unei Ordonanțe de Urgență prin care achizițiile de echipamente militare prin programul european SAFE să fie trecute de la Departamentul de Înzestrare din ministerul pe care îl conduce în subordinea primului ministru.
”Măsura vine ca urmare a unor semnale clare din partea anumitor generali din Ministerul Apărării și Direcția Generală de Armamente care sunt pe cale, nici mai mult, nici mai puțin, să saboteze programul SAFE doar pentru a-și prezerva metodele netransparente prin care au făcut achiziții de miliarde de Euro în ultimii ani, în principal de la producători non-UE care nu se supun regulilor drastice anticorupție din cadrul UE”, au declarat pentru Newsweek România surse din industria de profil.
“Estimez că vom introduce acest act normativ în ședința de guvern în circa trei săptămâni. Acum este pe circuitul de avizare interministerial. Doresc să strâng legătura cu producătorii europeni de echipamente militare”, a declarat, pentru Newsweek România, Ionuț Moșteanu.
Vezi mai jos schița proiectului de Ordonanță de Urgență, prin care achizițiile de armament prin programul european SAFE trec în subordinea premierului
Generalilor, care au luat armament doar prin metode netransparente, le revine un rol de suport
”Având în vedere adoptarea, la nivelul UE, a Regulamentului 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ”Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare (…) se impune adoptarea, la nivel national, a dispozițiilor legale care să asigure implementarea măsurilor instituite prin respectivul regulament, pentru stabilirea responsabilităților autorităților publice relevante, astfel încât să permită utilizarea eficientă a asistenței financiare acordate în cadrul instrumentului SAFE (…)
Guvernul României, prin Cancelaria Prim-Ministrului, transmite și negociază cu Comisia Europeană, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, proiectele propuse pentru accesarea instrumentului de finanțare SAFE, precum și documentația de susținere, cererile de asistență financiară însoțite de planurile de investiții, la termenele prevăzute”, se arată în draftul Ordonanței de Urgență aflate în dispute zilele acestea între generalii din MApN și Prim-Ministru.
Generalilor de la Înzestrare din Ministerul Apărării, care au făcut achizițiile netransparente de miliarde de Euro din ultimii ani, le revine un rol de suport: ”Ministerul Apărării Naționale, precum și celelalte autorități publice, transmit Cancelariei Prim-Ministrului, la solicitarea acesteia, cerințele operaționale sau după caz, cerințe similare, aferente fiecărui proiect propus pentru accesarea instrumentului de finanțare SAFE.
Recent, Comisia Europeană a extins lista posibililor vânzători de armament prin SAFE și la producători din Marea Britanie și Canada.
Îngrijorătoare sunt semnalele venite din partea SUA, care indică faptul că America este pe cale să gâtuie fluxul de echipamente militare ce urma să fie vândut țărilor europene.
Vor să cumpere o corvetă ușoară și ”cheală” la suprapreț. Tot din Turcia. Au sabotat licitațiile cu olandezii și francezii pentru corvete adevărate.
Transferul achizițiilor militare prin programul SAFE, de la Armată în subordinea premierului, vine pe fondul unor achiziții controversate făcute, în ultimii ani, de generalii nevăzuți din Direcția Generală de Armamente a MApN.
Ultima pe ordinea de zi este achiziția la un preț colosal a unei corvete ușoare din Turcia printr-o procedură G2G (adică contract semnat de guvernele celor două țări, ocolind orice procedură transparentă de achiziție). Prețul de achiziție a fost anunțat la 260 milioane de Euro, în condițiile în care corveta ușoară nu are niciun fel de armament în dotare, în afara unui tun la prova.
“În funcție de ce fel de armament va fi inserat pe această corvetă costurile pot crește cu 50-100 milioane de Euro. În plus, această corvetă, dacă va fi achiziționată, nu va deveni operațională imediat, ci undeva în minimum 3, chiar 4 ani. Dacă va intra în dotarea Forțelor Navale în circa șase luni vor trebui demarate proceduri pentru modernizarea acesteia”, au declarat pentru Newsweek România surse din industria de profil.
Rapiditatea cu care generalii din Armată și-au dat mâna cu politicienii care au semnat acest contract este extrem de suspectă. Mai ales că România a trântit două megalicitații de achiziții a patru corvete pline și dotate cu armament, și nicidecum ușoară ca aceasta și fără armament. Prima licitație a fost în 2016, cu olandezii de la Damen, în valoare de 1,6 miliarde Euro, la care se adăuga și modernizarea a două fregate.
A doua încercare a fost târâită ani de zile, după ce fusese atribuită francezilor de la Naval Group, pentru ca, în final, afacerea să cadă.
Olandezii urmau să construiască cele patru corvete la șantierul lor de la Galați, putând include în procesul de fabricație inclusiv șantierul pe care l-au deținut până de curând la Mangalia.
În timp ce francezii, cărora generalii din Armată și politicienii de la vârful Armatei le-au pus numai bețe în roate, aveau un acord de construire a celor patru corvete la Șantierul Naval de la Constanța.
Corveta ușoară turcească este construită la un șantier naval din Turcia, fiind deja respinsă de către Forțele Navale din Pakistan.
Ponta, AUR, Câciu împotriva achizițiilor transparente prin SAFE
Deși avantajele achiziției de echipamente militare prin intermediul programului european SAFE sunt evidente, există o categorie de politicieni și de instituții mass-media care s-au aruncat imediat să conteste implicarea României în acest program.
Primul și cel mai vehement a fost fostul premier PSD, Victor Ponta, un apropiat al regimului președintelui Turciei, Recep Tayyp Erdogan, și care are relații apropiate cu entități economice din această țară, care nu stârnesc interesul niciunei autorități din România.
“Banii nu sunt pentru școli, spitale sau șosele – ci pentru armament; nimic produs în România, nici măcar prea mult în SUA, probabil în Israel, Coreea de Sud și alte țări care, desigur, se bucură să ne aibă ca și clienți. Și împrumutați, și cu banii luați! Chiar e un mare motiv de bucurie – mulțumim, USR”, a fost una din reacțiile fostului premier PSD la anunțul prin care României îi erau alocate 17 miliarde Euro prin programul SAFE.
Ai doilea pe listă au fost parlamentarii partidului extremist pro-rus, AUR.
”Potrivit prevederilor instrumentului SAFE, planurile de investiţii în apărare vor fi transmise Consiliului European până la data de 30 noiembrie 2025, iar în ianuarie 2026 va fi adoptarea de către Consiliul European a planurilor de implementare. Aşadar, se fac demersurile privind obţinerea împrumutului în condiţiile lipsei totale de transparenţă. Respingem ideea conform căreia creditul va fi contractat de România în condiţii aşa-zis avantajoase”, susținea într-un comunicat de presă Petrișor Peiu, senator AUR și fost consilier pe probleme economice al premierului PSD, Adrian Năstase, cel care l-a lansat și susținut în politica mare pe Victor Ponta.
„Împrumuturile adaugă la deficit (dincolo de faptul că adaugă și la datoria publică) la momentul producerii cheltuielii, nu la momentul rambursării (zic asta pentru cei care nu știu). Adică vom avea deficit mai mare cu aceste 16,7 miliarde euro, în următorii ani!!! Așa că, eu zic să nu mai perorați atâta cu deficitul actual, că deficitul viitor tot mare va fi, pentru că vin împrumuturile SAFE (echivalent a 4,6% din PIB). Deficitul nou creat se va adăuga deficitului curent. La fel, datoria nou creată se va adăuga datoriei curente”, afirma și Adrian Câciu, fost ministru de finanțe al PSD.
Armata nu-și revine după scandalul de corupție al generalului Zisu și al șefului bazei de la Kogălniceanu
Fostul șef al Logisticii Armatei, Cătălin Zisu – care are legături puternice cu generalii care se opun programului SAFE – a fost săltat de procurorii anticorupție, alături de subordonați de-ai săi, pentru instigare la abuz în serviciu prin atribuirea unui contract pentru extinderea unui cimitir militar. Prejudiciul calculat de procurori a fost de 2,4 milioane Euro.
La percheziția făcută la una din locațiile sale, procurorii DNA i-au găsit lui Zisu o avere impresionantă: 4000 de tablouri, ceasuri și genți de lux în valoare de sute de mii de Euro, mii de sticle de alcool și mașini de lux.
Mai mult, la câteva luni după deschiderea acestui dosar, procurorii au mai deschis un altul în care același Zisu a fost acuzat că dădea locuri de veci în același cimitir militar unor persoane care nu aveau acest drept.
Nicolae Crețu, șeful bazei militare de la Kogălniceanu, unde guvernul are un program uriaș de investiții de 2,5 miliarde Euro pentru a o transforma în cea mai mare bază NATO din Europa, a fost recent subiectul unui dosar instrumentat de procurorii militari. Aceștia l-au acuzat de fals în acte pentru că ar fi falsificat un ordin de zi pe unitate pentru ca un incident petrecut în baza militară să nu cadă pe umerii săi.
Totu-i clasificat, netransparent, secret. Spre deosebire de SUA și statele europene
MApN s-a specializat în a-și camufla orice posibile nereguli în spatele lipsei totale de transparență. Achiziții de miliarde de Euro, armament de miliarde care nu funcționează conform parametrilor ceruți în Caietele de Sarcini, sunt trecute la secret, iar posibilele nereguli sunt observate fie la exercițiile demonstrative, fie în eventualitatea unui conflict, când va fi prea târziu.
În urmă cu doi ani, un blindat Piranha 3 s-a scufundat pur și simplu în apele Dunării, în timpul unor antrenamente. Este unul dintre rarele incidente cu tehnică nouă de luptă achiziționată de plutonul de generali, care nu privește deloc cu ochi buni achizițiile prin programul SAFE și care a ajuns în atenția opiniei publice. Multe altele au existat, dar au fost mușamalizate.
Ani de zile, achiziții prin proceduri netransparente
Newsweek România a analizat, în trecut, AICI, achizițiile de armament ale României, iar rezultatul a fost unul extrem de surprinzător: în ultimii 15 ani, Armata a făcut cumpărături de 21 miliarde de Euro prin proceduri netransparente.