Apropierea de Republica Moldova de România provoacă reacții în mediile proruse din Transnistria. Dmitri Soin, fost oficial al structurilor de securitate separatiste, susține că unirea celor două state ar putea avea loc oricând și avertizează asupra unor „consecințe geopolitice fatale”.
Proiectele de infrastructură care leagă România de Republica Moldova, reducerea dependenței energetice de Rusia și cooperarea tot mai strânsă dintre București și Chișinău sunt prezentate de propaganda prorusă drept pregătiri pentru o eventuală unire cu „consecințe geopolitice fatale” pentru cele două state.
Propaganda rusă agită scenariul unirii României cu Moldova: „Invazia românilor va avea consecințe fatale”
Subiectul a fost abordat într-un interviu acordat presei de propagandă de la Moscova de Dmitri Soin, fost membru al structurilor de securitate din Transnistria și fost deputat în legislativul regiunii separatiste. Acesta susține că apropierea de România ar putea conduce la dispariția Republicii Moldova ca stat independent.
Declarațiile propagandistului rus apar după ce ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a vorbit despre integrarea celor două țări prin proiecte comune de infrastructură.
Printre proiectele invocate se numără podul rutier Ungheni–Ungheni, a cărui finalizare este prevăzută pentru decembrie 2027, alte cinci poduri peste Prut și autostrada A8, cunoscută drept Autostrada Unirii.
Sunt menționate și interconectările energetice, inclusiv trei linii electrice de 400 kV, precum și perspectiva aprovizionării Republicii Moldova cu gaze naturale din proiectul românesc Neptun Deep, începând din 2027.
Președinta Maia Sandu a evidențiat anterior renunțarea Republicii Moldova la achizițiile directe de gaze rusești și dezvoltarea conexiunilor energetice cu România.
Canalul de Telegram „Two Majors”, care promovează frecvent perspective favorabile Moscovei, prezintă aceste evoluții drept dovezi ale unui presupus proces de absorbție a Republicii Moldova.
În materialul propagandistic din presa rusească este utilizată inclusiv comparația cu „Anschluss-ul” din 1938, când Germania nazistă a anexat Austria.
Fost oficial din Transnistria: „România ar putea intra în Moldova în orice moment”
Dmitri Soin susține că ideea unirii cu România a rămas prezentă în viața politică moldovenească încă de la destrămarea Uniunii Sovietice, chiar dacă importanța ei a variat în funcție de guvernele aflate la putere.
Potrivit propagandistului rus, România și statele occidentale ar fi contribuit, de-a lungul mai multor decenii, la formarea unei generații de profesioniști și politicieni favorabili apropierii de București, prin burse, programe educaționale și finanțări.
„De multă vreme, cercurile liberale i-au batjocorit pe cei care afirmau că o Moldovă independentă va fi inevitabil absorbită de România. Cu toate acestea, cei care au avertizat asupra unei astfel de amenințări s-au dovedit a avea dreptate”, a afirmat Dmitri Soin, fost oficial al structurilor de securitate din Transnistria.
Prorusul din Transnistria consideră că diminuarea legăturilor economice cu Rusia și consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană au modificat orientarea politică a Republicii Moldova.
Soin acuză actuala conducere de la Chișinău că promovează o politică ostilă Moscovei și interpretează recunoașterea limbii române în legislația Republicii Moldova drept un element al apropierii politice de România.
Fostul oficial separatist susține că integrarea europeană ar putea fi accelerată printr-o eventuală unire cu România, stat membru al Uniunii Europene și NATO. El prezintă această variantă drept o alternativă la negocierile de aderare, care presupun îndeplinirea unor condiții și obținerea acordului statelor membre.
„Practic, România ar putea intra în Moldova în orice moment, unde ar fi întâmpinată cu flori de către autoritățile de la Chișinău și de elementele pro-române”, a declarat Soin.
Acesta invocă sondaje potrivit cărora aproximativ o treime dintre cetățenii Republicii Moldova ar susține unirea, în timp ce peste jumătate ar fi favorabili integrării europene. În interviu nu sunt precizate institutele de sondare, perioadele cercetărilor sau metodologia utilizată.
Soin afirmă că un eventual proces de unificare ar putea fi accelerat de temerile actualei conduceri de la Chișinău privind pierderea puterii.
„Sunt pregătiți să treacă peste Constituție, peste interesele populației autohtone și peste algoritmii economici care au susținut întotdeauna Moldova. Sunt pregătiți să treacă peste toate acestea și să meargă până la Unire”, a susținut fostul oficial transnistrean.
Transnistria și Găgăuzia, invocate drept principalele obstacole în calea unirii
O parte importantă a declarațiilor lui Dmitri Soin privește viitorul regiunii separatiste Transnistria și al autonomiei Găgăuzia, în eventualitatea unei uniri dintre România și Republica Moldova.
Fostul oficial susține că o asemenea schimbare ar modifica echilibrul militar regional, deoarece teritoriul Republicii Moldova ar ajunge să fie integrat într-un stat membru NATO.
„Dacă Moldova va deveni parte a României, atunci, în loc de un regim cu un contingent de securitate relativ limitat, vom avea un regim unificat cu trupe NATO. Iar atunci echilibrul de putere se va schimba dramatic. Pur și simplu dramatic. Prin urmare, unificarea Moldovei cu România va avea, în opinia mea, consecințe geopolitice fatale”, a afirmat Soin.
Acesta descrie Transnistria drept principalul obstacol în calea unei presupuse integrări complete și susține că regiunea ar împiedica inclusiv dezvoltarea unor rute logistice militare către Ucraina.
În privința Găgăuziei, Soin afirmă că autonomia și-ar fi pierdut o parte importantă din atribuțiile administrative și politice, în special cele legate de influența asupra numirilor în instituțiile regionale.
Fostul reprezentant al structurilor separatiste face și referiri istorice la unirea Basarabiei cu România din 1918 și la evenimentele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, prezentându-le drept precedente ale unei eventuale schimbări teritoriale.
Soin susține că influența occidentală asupra Republicii Moldova a fost construită prin programe educaționale, organizații neguvernamentale și finanțări destinate societății civile. El compară aceste mecanisme cu metodele utilizate anterior de structurile de influență rusești și afirmă că Occidentul ar fi avut o strategie mai constantă în relația cu elitele politice, academice și culturale.
„Când eram în serviciu, am fost implicat direct în contracararea fundațiilor și ambasadelor occidentale din regiunea Transnistriei. Chiar și atunci, am înțeles diferența dintre metodele noastre și cele ale Occidentului”, a declarat acesta.
Soin mai afirmă că retragerea cetățeniei moldovenești unor persoane din conducerea regiunii separatiste și restrângerea contactelor cu Chișinăul ar indica apropierea unui moment decisiv.
„Mi se pare că situația de acolo intră într-un punct culminant. S-ar putea întâmpla cu adevărat ceva în orice moment. Este greu de prevăzut exact când, dar s-ar putea întâmpla oricând”, a avertizat fostul oficial transnistrean.
