Autoritățile române au invocat termenul de 30 mai 2026 pentru semnarea rapidă a contractelor de miliarde de euro prin programul SAFE. Însă Comisia Europeană arată că această dată privea doar derogarea pentru achizițiile făcute de un singur stat membru, nu regula generală.
Dacă România implementa filosofia programului SAFE impusă de Bruxelles – contracte la comun făcute de mai multe state, proceduri de achiziție transparente – termenul-limită marcat acum două săptămâni nu avea nicio relevanță pentru că fondurile erau disponibile până la sfârșitul anului viitor.
Miliardele din SAFE, pe repede înainte. Comisia Europeană: Termenul de 30 mai nu se aplica decât unei excepții
Acest termen a fost folosit în mod înșelător de către Guvernul României pentru a semna pe repede înainte și prin proceduri netransparente contractele făcute de către un singur stat membru. Practic, data de 30 mai 2026 invocată de autoritățile de la București, sub pretextul că altfel am pierde banii, era de fapt pentru cu totul alte contracte.
Analiza Newsweek România asupra tuturor contractelor semnate de România prin programul SAFE, în valoare totală de 16,7 miliarde euro, arată că doar un procent de 9% din total au fost achiziții făcute la comun cu alte state membre.
Restul au fost cumpărături decise de către un singur cumpărător: adică statul român.
Ce spune Comisia Europeană
România a transformat termenul de 30 mai 2026 într-o urgență publică pentru semnarea contractelor de miliarde de euro prin programul SAFE. Oficial, mesajul transmis a fost că trebuie să ne grăbim pentru a nu pierde finanțarea.
Răspunsurile primite de Newsweek România de la Comisia Europeană, Ministerul Transporturilor, CNIR, ANAP, CNSC, MApN și Curtea de Conturi arată însă o situație mai nuanțată: termenul exista, dar nu avea semnificația generală prezentată publicului.
Comisia Europeană, prin reprezentanța sa de la București, ne-a transmis că articolul 4 din regulamentul SAFE stabilește condițiile de utilizare ale instrumentului. Pasajul esențial este următorul: „Prin derogare de la alineatul (1) al prezentului articol, achizițiile efectuate de un singur stat membru sunt eligibile pentru sprijin în temeiul instrumentului SAFE în cazul în care un contract de achiziție a fost semnat cel târziu la 30 mai 2026.”
Comisia a mai precizat că nu comentează cazuri individuale de achiziții, planurile naționale ale statelor membre sau contractele individuale.
30 mai, termen doar pentru derogarea de la regulă
Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul nu spune că România pierdea întreaga finanțare dacă nu semna toate contractele până la 30 mai, ci că termenul era aplicabil unei derogări: achizițiile făcute de un singur stat membru. Aceasta este exact categoria care se abate de la logica principală a SAFE – achizițiile comune.
Chiar pagina publică a Ministerului Apărării Naționale despre programul SAFE precizează că „principala condiție pentru accesarea finanțării prin SAFE este realizarea achizițiilor publice comune cu cel puțin încă un stat participant”, iar achizițiile care implică un singur stat membru sunt permise „în mod excepțional”, doar pentru o perioadă limitată, cu condiția încheierii contractului până în mai 2026.
MApN: achiziții singulare vs. achiziții comune
Ministerul Apărării Naționale a confirmat pentru Newsweek România că în lista contractelor SAFE codurile sunt esențiale: litera S înseamnă „Singular”, iar litera C înseamnă „Comun”. Această precizare este importantă deoarece permite verificarea publică a tipului de achiziție folosit de România.
MApN a mai transmis că mecanismul național SAFE este coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului. Ministerul Apărării Naționale stabilește criteriile operaționale și tehnice, Ministerul Economiei pe cele de localizare a producției și cooperare economică, iar Cancelaria emite cerințele pentru fiecare proiect.
Presa a scris recent că achizițiile prin programul SAFE au fost trecute din subordinea MApN la Cancelaria Prim-Ministrului tocmai pentru că existau suspiciuni privind intențiile unor generali în legătură cu aceste contracte.
Ministerul Transporturilor: termenul nu se aplică infrastructurii
În cazul infrastructurii, contradicția este și mai evidentă. Ministerul Transporturilor a transmis Newsweek România că termenul de 30 mai 2026 „este aplicabil tuturor contractelor finanțate prin programul SAFE care sunt încadrate în categoria single procurement”.
În același răspuns, ministerul susține că proiectele de infrastructură duală A7/A8 „nu se încadrează în această categorie”, fiind tratate drept „achiziții comune”, realizate în cooperare cu Ucraina și Republica Moldova. Concluzia: „Acest termen nu este aplicabil acestor investiții.”
Totuși, instituția recunoaște că a organizat întâlniri de lucru și schimburi de corespondență oficială cu CNAIR și CNIR, în care au fost analizate „măsurile necesare pentru accelerarea etapelor administrative și a procedurilor de atribuire”. Ministerul spune că a monitorizat permanent procedurile și a solicitat beneficiarilor „adoptarea tuturor măsurilor administrative necesare pentru respectarea calendarului prevăzut de Regulamentul SAFE.”
De ce atâta grabă dacă termenul nu conta?
Aceasta este contradicția-cheie: dacă termenul de 30 mai nu era aplicabil infrastructurii A7/A8, de ce a fost nevoie de accelerarea procedurilor pentru respectarea calendarului SAFE?
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) confirmă aceeași linie. Compania arată că achizițiile realizate de un singur stat sunt excepționale și au avut termen-limită până la 30 mai 2026, în timp ce achizițiile comune pot fi semnate până la 31 decembrie 2027.
CNIR susține că tronsoanele A7 și A8 intră în această a doua categorie și că „acest termen nu a influențat procedurile CNIR.”
Dar CNIR recunoaște în același răspuns că a întreprins „toate diligențele necesare pentru respectarea calendarului de implementare a proiectelor SAFE”, inclusiv prin „finalizarea cu celeritate a evaluării tehnice și financiare”.
Mai mult, două contracte A8 au fost semnate chiar înainte de termenul invocat public: Tronsonul 1 Târgu Neamț/Moțca – Târgu Frumos pe 28 mai 2026 și Tronsonul 3 Lețcani – Iași pe 29 mai 2026.
CNSC: autoritățile au invocat riscul pierderii finanțării
Documentele Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) transmise Newsweek România arată că urgența SAFE a fost invocată efectiv în procedurile de achiziție.
Într-un dosar privind Drumul Expres Suceava – Siret, autoritatea contractantă a cerut soluționarea cu celeritate a contestațiilor „astfel încât caracterul de urgență al procedurii de achiziție să nu cadă în derizoriu și să nu se piardă finanțarea europeană a acestui proiect de interes național/european și transfrontalier.”
În alte dosare CNSC, contestatorii au reclamat termene scurte, publicarea unui număr mare de clarificări cu puțin timp înainte de termenul-limită, acces limitat la dosarul achiziției, confidențializarea excesivă a ofertelor și verificarea insuficientă a ofertelor câștigătoare.
ANAP: proceduri urgente și negocieri fără anunț
Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) confirmă că OUG 62/2025 a creat cadrul prin care autoritățile puteau recurge la proceduri urgente.
Agenția a transmis Newsweek România că autoritățile contractante care efectuează achiziții în comun prin SAFE pot recurge la proceduri în regim de urgență sau chiar la negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cu termene reduse.
ANAP mai spune un lucru important: nu a primit solicitări de consiliere metodologică privind achizițiile SAFE din partea CNAIR, CNIR, Ministerului Transporturilor sau Guvernului.
Curtea de Conturi a transmis Newsweek România că aceste contracte reprezintă investiții „de valoare și complexitate ridicate”, cu „impact strategic asupra utilizării resurselor financiare publice”, ceea ce justifică analizarea oportunității includerii unor misiuni de verificare în programul instituției.
Instituții care nu au oferit niciun răspuns
Jurnalisti au transmis întrebări și către Guvern/Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Finanțelor și CNAIR. Până la momentul redactării acestui articol, aceste instituții nu au transmis răspunsuri. Dacă o vor face, le vom publica de îndată.
Ceea ce rezultă însă din răspunsurile celorlalte instituții contactate România este clar: termenul de 30 mai 2026 a fost real, dar aplicabil unei excepții, și anume achizițiile făcute de un singur stat. Nu era un termen general de pierdere a finanțării din programul SAFE. Această excepție a fost transformată într-o urgență administrativă și politică pentru semnarea accelerată și prin proceduri netransparente a unor contracte de miliarde de euro.
