De la 1 iulie, odată cu majorarea salariului minim la 4.325 de lei, crește automat și povara fiscală asociată muncii, întrucât baza de calcul pentru contribuțiile sociale este direct legată de nivelul salariului brut. Deși măsura este prezentată ca o ajustare a veniturilor minime pe muncă, efectul imediat este majorarea sumelor colectate la bugetul de stat prin CAS, CASS și impozitul pe venit.
Cresc taxele pe muncă: aproape 1.800 de lei din salariul minim ajung la stat
În același timp, modificarea salariului minim influențează și costul contribuțiilor voluntare la pensii. În termeni concreți, un an de vechime în sistemul public de pensii, achiziționat prin contract de asigurare socială, ajunge la aproape 13.000 de lei, în condițiile actuale de calcul.
Creșterea salariului minim și efectul automat asupra de tacxă pe muncă
Majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei nu reprezintă doar o ajustare a veniturilor din economie, ci și o modificare a bazei de calcul pentru întregul sistem de taxare a muncii.
În România, contribuțiile sociale și impozitul pe venit sunt stabilite procentual, ceea ce înseamnă că orice creștere a salariului de referință se transmite automat în nivelul taxelor colectate, fără intervenții suplimentare asupra legislației fiscale.
Structura actuală rămâne neschimbată: CAS 25%, CASS 10%, iar impozitul pe venit 10%, aplicat asupra bazei rămase după contribuțiile sociale.
Aproape 1.800 de lei ajung la stat din tacxa pe muncă
Pentru un salariu minim brut de 4.325 de lei, diferența dintre brut și net este de aproximativ 1.800 de lei lunar.
Din salariul brut se rețin mai întâi contribuțiile sociale. CAS reprezintă 25%, adică 1.081,25 lei, iar CASS 10%, respectiv 432,50 lei.
După aceste contribuții, baza impozabilă este de 2.811,25 lei. Asupra acesteia se aplică impozitul pe venit de 10%, ceea ce înseamnă aproximativ 281 lei.
În total, reținerile lunare ajung la aproximativ 1.795–1.800 de lei. Venitul net rezultat este de aproximativ 2.529 lei pe lună, adică în jur de 58% din salariul brut.
Cum se ajunge la costul de 12.975 de lei pentru un an de vechime
Separat de contribuțiile reținute din salariu, legislația permite completarea stagiului de cotizare prin încheierea unui contract de asigurare socială cu casa de pensii.
În acest caz, baza de calcul nu este venitul realizat, ci salariul minim brut pe economie. Cum acesta a fost majorat la 4.325 de lei, costul contribuției pentru un an de vechime crește automat.
Contribuția la pensii (CAS) se aplică lunar asupra salariului minim, iar sumele se cumulează pe durata a 12 luni. În aceste condiții, costul total pentru un an de stagiu de cotizare ajunge la 12.975 de lei.
Suma reflectă contribuția minimă necesară pentru asigurarea unui an de vechime în sistemul public de pensii prin mecanismul de asigurare voluntară.
Contribuțiile sociale reținute din salariu sunt colectate automat, în funcție de venitul realizat lunar. În schimb, cumpărarea vechimii prin contract de asigurare socială presupune plata integrală a contribuției raportate la salariul minim, indiferent de veniturile persoanei în perioada respectivă.
Efecte asupra pieței muncii și comportamentului angajatorilor
Creșterea salariului minim se transmite direct în costurile salariale ale economiei, în special în sectoarele în care acest nivel de remunerare este predominant.
În multe companii, ajustarea salariului minim determină o reașezare a grilelor salariale, pentru a menține diferențele dintre nivelurile de salarizare.
Salariul minim îndeplinește simultan două funcții: protecție socială și bază de calcul pentru taxarea muncii.
Orice modificare a sa se reflectă automat atât în veniturile nete, cât și în nivelul sumelor colectate la bugetul de stat.
Impactul asupra veniturilor bugetare și a deficitului
Creșterea salariului minim are efecte directe asupra veniturilor bugetare, întrucât contribuțiile și impozitul sunt calculate procentual din brut.
În România, unde peste 800.000 de angajați sunt plătiți la nivelul salariului minim, impactul cumulat este semnificativ asupra veniturilor din contribuții sociale și impozite.
Într-un scenariu în care cheltuielile rămân constante, creșterea veniturilor din taxarea muncii poate contribui la reducerea presiunii asupra deficitului bugetar. Efectul final depinde însă de dinamica cheltuielilor publice și a pieței muncii.
Într-un scenariu în care structura cheltuielilor bugetare rămâne constantă, creșterea veniturilor din taxarea muncii poate contribui la o reducere a presiunii asupra deficitului bugetar. Totuși, efectul final depinde de evoluția simultană a cheltuielilor publice, precum și de dinamica generală a ocupării și a salariilor din economie.
